Preşedinţii Curţilor de Apel şi procurorii generali cer Senatului rezolvarea situaţiei privind CSM

Într-o scrisoare adresată de preşedinţii Curţilor de Apel şi procurorii generali ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel membrilor Senatului în legătură cu problema validării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se arată că din 4 februarie 2011, în mod concret, activitatea CSM a fost blocată.

"Deşi pierdută în vâltoarea evenimentelor interne şi internaţionale destul de intense petrecute în ultimele zile, situaţia Consiliului Superior al Magistraturii nu este nici pe departe atât de lipsită de importanţă pe cât pare a fi, prin raportare la locul pe care şi l-a găsit în agenda camerei superioare a Parlamentului României. Existenţa Consiliului Superior al Magistraturii şi structura sa sunt reglementate de art. 133 din Constituţie , nefiind prevăzută nici măcar o situaţie de vacanţă sau de suspendare a activităţii acestuia, iar atribuţiile sale se regăsesc în conţinutul art. 134 din Constituţie şi în cuprinsul Legii 317/2004", se arată în scrisoarea semnată de nouă şefi de Curţi de Apel, 15 procurori generali ai Curţilor de Apel şi de procurorul general al României.

Sursa citată notează că "o sumară lectură cu bună-credinţă a acestor atribuţii atrage concluzia potrivit căreia legiuitorul nu a conceput vreun caz în care Consiliul Superior al Magistraturii să nu îşi desfăşoare activitatea, or din data de 4 februarie 2011, în mod concret, în România, această activitate a fost blocată".

"Situaţia creată are efecte majore asupra sistemului judiciar, din toate punctele de vedere, pornind de la aspecte administrative şi mergând până la cele legate de imaginea şi credibilitatea sistemului. În momentul prezent, soluţia de înlăturare a acestui blocaj se află la dispoziţia Senatului României care are obligaţia de a lua în considerare reglementările prevăzute de Constituţie, de Legea317/2004 şi de dispoziţiile care sunt obligatorii şi opozabile Senatului", spun magistraţii semnatari ai scrisorii.

Rezolvarea problemei Consiliului Superior al Magistraturii trebuia să fie abordată de senatori în 9 februarie, însă, la începutul programului, liderul grupului PDL, Cristian Rădulescu, a solicitat amânarea dezbaterilor spre finalul ordinii de zi, invocând faptul că nu există un raport al Comisiei juridice, apoi chestiunea privind CSM nu a mai fost discutată.

În aceeaşi zi, preşedintele Consiliulu Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, afirma că CSM trece printr-un "travaliu atipic", iar amânarea de către Senat a validării celor opt membri "aduce grave atingeri principiului constituţional al independenţei puterilor în stat".

Judecătorul Dumbravă a făcut apel la responsabilitate şi deplin discernământ din partea clasei politice şi cere Senatului României să se pronunţe de urgenţă pe subiectul validării CSM, neexistând nicio raţiune de amânare sau tergiversare.

În urma scrutinului din 1 noiembrie 2010, cei 11 membri aleşi de magistraţi în CSM au fost Lidia Bărbulescu şi Mircea Bucurel Aron, din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dan Lupaşcu, Alexandru Şerban şi Nicolae Horaţius Dumbravă, din partea curţilor de apel, Adrian Toni Neacşu, din partea tribunalelor, Marius Tudose Badea şi Cristi Vasilică Danileţ, din partea judecătoriilor, George Bălan, din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel, Oana Schmidt Haineală, din partea parchetelor de pe lângă tribunale, şi Dan Nicolae Chiujdea, din partea parchetelor de pe lângă judecătorii.

Această listă a fost validată de Senat în decembrie 2010, ulterior fiind contestată de 30 de senatori PDL la Curtea Constituţională (CC).

De asemenea, în decembrie 2010, Senatul a decis numirea Corinei Dumitrescu şi a lui Victor Alistar ca reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de şase ani. Şi această hotărâre a fost contestată la CC de către senatorii PDL.

CC a decis că hotărârile Senatului sunt neconstituţionale.

Curtea Constituţională a stabilit, în 25 ianuarie, că, având în vedere imperativul constituţional referitor la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea şi finalizarea alegerilor pentru cele trei demnităţi (judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea-n.r.) ce au atras viciul de neconstituţionalitate, Senatul are îndatorirea constituţională să procedeze la validarea celorlalţi membri aleşi cu respectarea legii.

Totodată, CC a decis că este neconstituţională hotărârea Senatului privind validarea reprezenţanţilor societăţii civile în CSM, deoarece a fost dată fără verificarea prealabilă a îndeplinirii condiţiilor legale, în special a celor legate de interdicţii şi incompatibilităţi în ceea ce-l priveşte pe Victor Alistar.

În urma deciziei Curţii Constituţionale, dată cu cinci voturi "pentru" şi patru "împotrivă", judecătorii Bărbulescu şi Lupaşcu, precum şi procurorul Chiujdea au părăsit CSM, la fel şi Victor Alistar, liderul Transparency International, ales de majoritatea senatorilor ca reprezentant al societăţii civile în Consiliu.

După ce Senatul va valida cele stabilite de CC prin decizia din 25 ianuarie, CSM va trebui să organizeze alegeri pentru desemnarea magistraţilor în locul celor trei invalidaţi, respectiv la instanţa supremă.