După un an care a adus îngrijorări din pricina baloanelor de spionaj, o luptă pentru semiconductori şi o rivalitate militară tot mai accentuată, China şi SUA încheie 2023 cu o oarecare detensionare, însă incomodă. Această aşa-numită detensionare vine în urma unei întâlniri din noiembrie dintre preşedinţii celor două ţări, Joe Biden şi Xi Jinping, în care cei doi şi-au manifestat dorinţa de a îmbunătăţi relaţiile diplomatice.
Anul 2024 ar putea aduce însă, potrivit sursei citate, noi turbulenţe: de la alegerile prezidenţiale din Taiwan şi din SUA, la continuarea disputelor comerciale dintre Statele Unite şi China.
Primul impas ar putea fi alegerile prezidenţiale şi legislative din 13 ianuarie din Taiwan. Modul în care China va reacţiona ar putea arăta dacă relaţia dintre cele mai mari economii ale lumii va fi ”reîncărcată” cu suspiciuni reciproce.
Vicepreşedintele Lai Ching-te şi contracandidatul Hsiao Bi-khim, din partea Partidului Democrat Progresist, aflat la guvernare, conduc în sondaje. China i-a catalogat drept „dublul act al independenţei” şi a respins ofertele de discuţii ale lui Lai. Alegerile de pe insulă, pe care China o consideră propriul său teritoriu, au provocat anterior o escaladare a tensiunilor, mai ales în 1996, când exerciţiile militare şi testele de rachete efectuate de China înaintea scrutinului au determinat SUA să trimită o forţă operaţională de portavioane în zonă.
De data aceasta, Beijingul a intensificat presiunea militară şi politică, spunând despre viitorul scrutin că este o alegere între „pace şi război”, numind partidul de guvernământ ”separatişti periculoşi” şi îndemnându-i pe taiwanezi să facă „alegerea corectă”.
Unii analişti cred că Xi, în speranţa de a evita conflictul, va modera răspunsul militar al Chinei dacă Lai va câştiga. Dar Taiwanul este în alertă maximă în ceea ce priveşte activităţile chineze, atât militare, cât şi politice, înaintea alegerilor.