Prigoană propune un nou sediu pentru Legislativ, iar Casa Poporului să treacă în administrarea CGMB

Prigoană, care, inclusiv în campania electorală pentru Parlament, şi-a anunţat intenţia de a muta Camera Deputaţilor şi Senatul din actualul sediu, a depus în 19 mai la Cameră o propunere legislativă în acest sens, care a fost prezentată în 20 mai Biroului Permanent. Biroul a decis ca propunerea să fie transmisă Senatului, ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind forul decizional în acest caz.

În expunerea de motive, deputatul PDL afirmă că, dacă pentru construcţia Casei Poporului, înainte de 1990, au fost alocate resurse importante ce au rămas reprezentate în mentalul colectiv prin lipsurile îndurate de populaţie, astăzi "blestemul" continuă din cauza valorilor aosciate întreţinerii giganticei construcţii.

Potrivit lui Prigoană, consumul anual de energie electrică se ridică la peste 16.300 Mwh, iar cel de energie termică la peste 21.700 gigacalorii. Costurile corelate sunt: peste 7,8 milioane lei pentru electricitate şi peste 4,2 milioane lei pentru energie termică. Astfel, în 2008 s-au plătit pentru utilităţi (energie termică, electrică, apă, canal şi salubritate) peste 4,2 milioane de euro, cel mai mare consum al unei clădiri administrative, fapt menţionat inclusiv în Cartea Recordurilor.

"În condiţiile în care circa 60% din spaţiul imobilului nu este utilizabil pentru actuala destinaţie, fiind reprezentat de imense holuri, şi ţinând cont de elementarul principiu al eficienţei economice în gestionarea proprietăţii publice, se impune regândirea destinaţiei acestei clădiri, astfel încât să se autoîntreţină şi să producă locuri de muncă şi venituri la bugetul de stat. Totodată, propun relocarea sediului celor două Camere într-o clădire ce poate fi mai bineutilizată conform destinaţiei şi care, fiind situată pe malul unui râu, se apropie stilistic de onoranta galerie europeană a sediilor reprezentanţilor poporului", afirmă Prigoană în expunerea de motive.

Articolul 1 al propunerii legislative prevede că Palatul Parlamentului va fi transferat din administrarea Parlamentului României în cea a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) pe măsură ce instituţiile care îşi desfăşoară activitatea în clădire sunt relocate, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2012. Totodată, acelaşi articol prevede că Senatul şi Camera Deputaţilor îşi vor muta sediul în imobilul cu destinaţia de mall cultural aflat în Bulevardul Unirii şi care în prezent se află în administrarea Ministerului Culturii. Clădirea va trece în administrarea RAAPPS, care va şi finaliza lucrările de construcţie în vederea găzduriii Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Conform propunerii legislative, spaţiile aflate în Palatul Parlamentului vor fi concesionate sau închiriate în condiţiile legii sau prin licitaţii internaţionale, veniturile obţinute urmând să se împartă între bugetul de stat - 70% şi bugetul local al Municipiului Bucureşti - 30%.

CGMB poate da în folosinţă gratuită spaţii din Casa Poporului, pe termen limitat, numai persoanelor juridice fără scop lucrativ ce desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, în limita a 2% din totalul spaţiilor ce pot fi închiriate sau concesionate.

Proiectele pentru spaţiile închiriate sau concesionate, precum şi listele de participanţi la licitaţii vor fi avizate de o comisie formată din câte un reprezentant de la Ministerul Finanţelor, Ministerul Turismului, Ministerul de Externe, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi dintr-un reprezentant al Primăriei Capitalei. Şedinţele comisiei, care nu vor fi publice, vor fi conduse de reprezentantul Primăriei Capitalei, care le şi convoacă, iar deciziile se iau prin consens, iar dacă acesta nu este realizat, decizia revine reprezentantului Ministerului Finanţelor.

"Excluderea unui participant de pe lista de licitaţii nu trebuie motivată de comisie", scrie Prigoană în proiectul său.

Concesionarea sau închirierea spaţiilor din Casa Poporului se va face cu aprobarea CGMB. Concesionarea se va face pe cel mult 20 de ani, iar închirierea pe cinci ani. În cazul nerespectării contractelor, acestea pot fi reziliate.

De asemenea, va fi înfiinţat Serviciul de administrare a Casei Poporului, în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti, iar şef al acestui serviciu va fi reprezentantul Primăriei în Comisia de avizare a concesiunilor şi închirierilor. Serviciul va avea sediul în Casa Poporului, iar structura şi atribuţiile sale vor fi stabilite prin hotărâre a CGMB. Potrivit propunerii legislative, atribuţiile ar trebui să vizeze promovarea internaţională, organizarea licitaţiilor, derularea negocierilor, managementul arhitectural, urmărirea stadiului de realizare a proiectelor, conservarea valorilor artistice ale imobilului, gestiunea financiară, propunerile de reziliere a contractelor, întreţinerea părţilor comune şi conservarea spaţiilor neutilizate.

În ianuarie 2010, anunţul lui Prigoană referitor la schimbarea destinaţiei Palatului Parlamentului a provocat reacţii din partea ministrului Culturii, dar şi a parlamentarilor.

Kelemen Hunor, ministrul Culturii, a declarat atunci pentru MEDIAFAX, privind proiectul lui Silviu Prigoană de a muta Parlamentul în viitorul sediu al Bibliotecii Naţionale a României (BNR), că destinaţia acelei clădiri nu mai poate fi schimbată şi că deputatul PDL va trebui să găsească o altă soluţie.

"Domnul Prigoană nu cunoaşte, poate, toate amănuntele în legătură cu Biblioteca Naţională. De aceea bănuiesc că dă astfel de declaraţii", a spus Kelemen, referitor la anunţul de joi al lui Silviu Prigoană că va depune în Parlament, peste două săptămâni, un proiect de lege privind mutarea Parlamentului în sediul Bibliotecii Naţionale (BNR).

"Nu cred că cineva poate să se gândească serios la această iniţiativă şi să creadă că România mai poate sta încă 20 de ani fără bibliotecă naţională", a mai spus Kelemen, precizând că se opune acestui proiect, atât în calitate de ministru al Culturii, cât şi în calitate de deputat.

El a precizat că, dacă Silviu Prigoană vrea să mute Parlamentul, va trebui să găsească altă soluţie şi că îl priveşte dacă are "interese financiare, mercantile" cu Palatul Parlamentului.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat, referitor la proiectul lui Silviu Prigoană de a muta Parlamentul în sediul Bibliotecii Naţionale, că este "deschisă oricărei discuţii, în măsura în care aceasta se poartă pe nişte baze reale".

"Cred că priorităţile noastre sunt legate de reforma constituţională şi, în momentul în care vom avea o Constituţie aşa cum românii şi-o doresc, adică un Parlament unicameral şi cu un număr maxim de parlamentari în jurul cifrei de 300, atunci putem discuta şi de mutarea Parlamentului", a opinat Anastase.

Ea a spus că este "deschisă oricărei discuţii, în măsura în care aceasta se poartă pe nişte baze reale".

Social-democratul Miron Mitrea califica drept o utopie proiectul lui Prigoană, iar liberalul Teodor Meleşcanu a comentat: "Sigur că există foarte multe posibilităţi, inclusiv şi posibilitatea de a trimite oamenii în spaţiul cosmic. Problema este de a vedea dacă noi chiar avem acces la ele".

Ministrul Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, declara că se cheltuiesc mulţi bani cu întreţinerea Palatului Parlamentului şi cu prezenţa parlamentarilor în această clădire, dar că nu există o alternativă.

Sediul din Bulevardul Unirii al Bibliotecii Naţionale a avut o istorie agitată după Revoluţie. Lungi perioade de timp nu s-au făcut niciun fel de investiţii, astfel că părţi din imobil s-au degradat şi, în plus, locul a atras hoţii de fier vechi şi de materiale de construcţie.

În 2002, o mare controversă a izbucnit în jurul construcţiei, după ce aceasta a fost transferată în administrarea Regiei Autonome - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) pentru a deveni sediu al Guvernului.

De altfel, în 20 noiembrie 2001, cu prilejul inaugurării Bibliotecii Centrale Universitare, Adrian Năstase, care era la acea vreme era prim-ministru, declara că Executivul va încerca să relanseze lucrările de construcţie a Bibliotecii Naţionale din Bucureşti, în pofida dificultăţilor existente, astfel încît acest proiect să ofere o soluţie şi pentru viitorul sediu al Guvernului.

Năstase preciza că, după finalizarea lucrărilor de construcţie, o suprafaţă de circa 70.000 metri pătraţi ar urma să revină Guvernului, iar restul de 100.000 metri pătraţi ar reveni Bibliotecii Naţionale. Acest plan a fost abandonat până la urmă.

În toamna anului 2005, se discuta despre varianta includerii Bibliotecii Naţionale în proiectul Esplanada, un ansamblu dezvoltat pe o suprafaţă de peste 107.000 metri pătraţi, realizat pe mai multe niveluri supra şi subterane, cu o valoare estimată între 800 de milioane de euro şi un miliard de euro.

Ministrul delegat pentru Lucrări Publice de la acea vreme, Laszlo Borbely, anunţa atunci că la începutul anului 2006 urma să fie semnat contractul pentru proiectul imobiliar Esplanada, cu compania TriGranit. "Sper că va fi acolo un cartier emblematic pentru Bucureşti. Este în discuţie şi cuprinderea în proiect a clădirii Bibliotecii Naţionale, însă trebuie să găsim modalitatea prin care să facem asta, eventual printr-o nouă licitaţie", spunea Borbely.

Ministrul Culturii intenţiona să includă în proiectul Esplanada construirea unor săli de spectacole: una de circa 2.000-2.500 de locuri, care ar trebui să găzduiască Festivalul şi Concursul Internaţional "George Enescu", şi alta mai mică, multifuncţională. De asemenea, proiectul urma să includă o sală de expoziţii care să fie introdusă în circuitul muzeelor Guggenheim.

În anul 2007 apare varianta realizării unui "mall cultural" în noul sediu al Bibiotecii Naţionale.

În luna iulie a anului 2007, Radu Calotă, directorul general al Institutului Carpaţi Proiect, anunţa, într-o conferinţă de presă, că noul sediu al Bibliotecii Naţionale, a cărui construcţie a început în 1986, va fi format din două corpuri - spaţiul destinat bibliotecii, care este realizată în proporţie de 40%, cuprinzând săli de lectură, birouri şi spaţii tehnice, şi un centru cultural cu săli de conferinţe, săli multimedia, cafenele - un "mall cultural".

În martie 2009, ministrul Culturii de atunci, Theodor Paleologu, declara că Ministerul Culturii va atribui lucrările de finalizare a noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României firmei Aedificia Carpaţi S.A., care în 2008 pierduse licitaţia organizată de minister pentru reabilitarea instituţiei, pe care a contestat-o în instanţă.

Ideea unui "mall cultural" mai fusese avansată încă din 2006, dar nu la sediul Bibliotecii Naţionale, ci la Sala Palatului. Ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, anunţa atunci că Ministerul Culturii vrea să modernizeze şi să îmbunătăţească acustica Sălii Palatului, pentru a rezolva problema lipsei unui spaţiu adecvat pentru concerte în Bucureşti, şi să creeze în aceeaşi clădire alte săli mai mici, multifuncţionale. În acest sens, Sala Palatului a fost transferată de la RA-APPS în administrarea Ministerului Culturii, printr-o Hotărâre de Guvern aprobată în data de 16 august 2006.

Transformarea Sălii Palatului în "mall cultural" nu a fost încă realizată, însă, în proiectul bugetului Ministerului Culturii pentru anul 2010 este prevăzută suma de 3.417.000 lei pentru acest obiectiv.