Prima apariţie în Parlament a lui Mihai I. Era acum 84 de ani

20 iulie 1927: Regele Mihai ajunge pentru prima dată în Parlamentul României la vârsta de cinci ani

"Când guvernanta englezoaică a micului Mihai a alergat să-l trezească şi să-i dea vestea că regele (n.r. Ferdinand I) a murit şi i s-a adresat cu 'Maiestatea Voastră', ochii lui mari şi serioşi s-au umplut de o uimire vagă. Trei zile mai târziu, Mihai încerca încă să-şi dea seama ce înseamnă noul titlu. 'Mi s-a schimbat numele? De ce îmi spuneţi Maiestate?' Zâmbind, guvernanta i-a explicat încă o dată natura celor întâmplate. Mihai era încă neîncrezător. 'Mă vor lăsa să mă joc ca şi până acum, nu-i aşa?', se spune că ar fi zis el". Aşa descria revista Time, în numărul din august 1927, momentul în care Mihai I a aflat, la cinci ani, că a devenit rege al României.

Pe 20 iulie, la ora 2:15 dimineaţa, Ferdinand I a murit în braţele soţiei sale, Regina Maria. În după amiaza aceleiaşi zile, Mihai I a urcat pentru prima dată la tribuna Parlamentului, moment descris tot de Time. "Deputaţii şi senatorii aplaudau cu putere. Principesa Elena, care are unele probleme de vedere, şi-a condus fiul cu grijă până la baza Tribunei Regale. Înainte să urce cele 15 trepte spre putere, pe care trebuia să le străbată de unul singur, Mihai a ezitat şi a părut pe punctul de a izbucni în lacrimi. 'Aminteşte-ţi că eşti rege şi fiu de rege', i-a spus fermă principesa Elena. Şi, după ce i-au fost amintite astfel îndatoririle, Mihai I a urcat la Tribună", mai scria revista Time în urmă cu 84 de ani, când i-a dedicat coperta micului rege în pantaloni scurţi. La fel au făcut-o şi alte publicaţii internaţionale.

A urmat apoi momentul în care şi-au depus jurământul de credinţă componenţii Regenţei care urma să conducă România până la majoratul lui Mihai I: principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie George Buzdugan, numiţi de jurnaliştii străini "marionetele dictatorului Brătianu".

Revista Time, august, 1927: Micul Mihai a râs de patriarhul Miron Cristea în Parlament

"Când şi-au depus jurământul de credinţă, regenţii au adoptat tonuri şi atitudini extrem de diferite. Principele Nicolae, unchiul regelui, şi-a rostit jurământul în felul în care majoritatea tinerilor de 23 de ani ar vorbi cu nepotul lor de cinci ani. Maiestatea Sa a părut neliniştit şi puţin speriat. Apoi a urmat patriarhul cu barbă albă, cu mantia lungă măturând pământul şi cu vocea tremurătoare. Regele Mihai a izbucnit în râs, cu francheţea copilăriei, în faţa acestui bătrân ciudat. În cele din urmă, Buzdugan, şeful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a păşit înainte, hotărât să nu fie subiect de râs. Cu un aer sever, şi-a mârâit jurământul aproape inaudibil, fără să atragă atenţia Maiestăţii Sale, ai cărui ochi încă îl urmăreau cu un licăr pe nefericitul patriarh", relata revista Time cum a înveselit regele-copil solemnul moment.

Iar revista consemna discrepanţele dintre candoarea micului Mihai care a urcat la tribuna Parlamentului şi prima declaraţie oficială semnată de regele Mihai, dar redactată, cel mai probabil de Ion Brătianu. "Soldaţi! Sub conducerea lui (n.r. Ferdinand I) aţi cucerit, aţi făurit unitatea naţională a tuturoror românilor şi cu laurii câştigaţi pe câmpul de bătălie aţi încoronat atât fruntea Majestăţii Sale, cât şi pe a voastră".

Ultimul mesaj în Parlament înainte de abdicare

După numai trei ani, în 1930, Regenţa demisionează, Carol al II-lea se întoarce în ţară şi este proclamat rege de Parlament. Pe 5 septembrie 1940, Carol al II-ea reduce prerogativele regale şi îl învesteşte pe generalul Ion Antonescu cu puteri depline pentru conducerea statului român. Pe 6 septembrie, Mihai I depune jurământul ca rege al României. Ultima dată, vorbeşte în Parlamentul României, constituit în urma alegerilor fraudate de comunişti de pe 19 noiembrie, pe 1 decembrie 1946. Despre alegerile truncate de atunci scrie tot Time, citând un comentariu cinic al lui Andrei Vâşinski, vicecomisarul sovietic pentru Afaceri Externe: "'În nişte alegeri libere, comuniştii ar obţine 40%. Cu cea mai mică presiune, procentul ar ajunge la 90%''. Însă presiunea poate fi numită oricum însă numai mică nu. Alegerile au fost cele mai corupte şi grav manipulate din Balcanii după război", scria la acea vreme corespondentul Time Simon Bourgin.

Potrivit lui Ioan Luca Vlad, avocatul familiei regale, regele a cerut la acea vreme sprijinul aliaţilor occidentali, semnalându-le faptul că alegerile au fost fraudate. "Moment în care occidentalii ne-au abandonat, iar el a fost obligat, prin constituţia de la 1923 să deschidă lucrările Parlamentului. A fost un dicurs rece", a declarat Ioan Luca Vlad pentru gândul.

Citeşte mai multe despre momentele în care regele s-a aflat în Parlament pe www.gandul.info