Primele alegeri în Liban, după criză

Alegerile parlamentare reprezintă un prim test pentru mişcările de opoziţie generate de o revoltă anti-sistem fără precedent în 2019, care a stârnit pentru scurt timp speranţe de schimbare de regim în Liban.

Cu toate acestea, observatorii au avertizat să nu se aştepte la nicio schimbare sistemică, fiecare pârghiile de putere sunt ferm ţinute în mâinile partidelor tradiţionale, care au un sistem electoral „măsluit” în favoarea lor.

După o campanie sub aşteptări, înăbuşită de situaţia economică atotcuprinzătoare a naţiunii, 3,9 milioane de libanezi au fost eligibili pentru a vota când secţiile de votare s-au deschis la ora 7:00 (04.00 GMT).

„Condamnăm cu fermitate această atrocitate” – mesajul lui Ciolacu după atacul rusesc de la Sumî

Ilie Bolojan condamnă atacul rusesc de la Sumî: „Scene sfâșietoare”

Armata s-a desfăşurat în toată ţara pentru a asigura desfăşurarea alegerilor.

Independenţii pot spera să obţină mai mult singurul loc pe care l-au obţinut în 2018, dar majoritatea celor 128 de locuri din parlament vor rămâne în mâinile clasei politice care este acuzată pentru problemele ţării.

Camera demisionară a fost dominată de mişcarea şiită Hezbollah, susţinută de Iran, şi de cei doi aliaţi principali ai săi: partidul şiit Amal al preşedintelui Nabih Berri şi Mişcarea Patriotică Liberă Creştină a preşedintelui Michel Aoun.

„Pare aproape imposibil să ne imaginăm că Libanul votează pentru mai mult din acelaşi lucru – şi totuşi acesta pare să fie cel mai probabil rezultat”, a declarat Sam Heller, analist la Century Foundation.

De la ultimele alegeri, ţara a fost mutilată de o explozie în august 2020 în portul Beirut, care a rămas în istorie ca una dintre cele mai mari explozii non-nucleare din istorie şi a adâncit una dintre cele mai spectaculoase recesiuni economice ale vremurilor noastre.