Liderii africani se plâng de un mare val de lovituri de stat pe continent. Numărul a crescut în ultimii ani

Liderii africani s-au plâns de un „val” de lovituri de stat, după cinci lovituri de stat militare în ultimul an. Două dintre ţările în care armata a preluat puterea recent, Burkina Faso şi Mali, s-au luptat să ţină sub control insurecţiile islamiste.

Săptămâna trecută, a avut loc o tentativă de lovitură de stat în Guineea-Bissau, pe care preşedintele a pus-o pe seama bandelor de traficanţi de droguri. Ţara se află pe un punct de tranzit major între ţările producătoare de cocaină din America Latină şi pieţele din Europa, scrie BBC.

Săptămâna trecută, preşedintele Ghanei, Nana Akufo-Addo, a declarat că lovitura de stat din Mali a fost „contagioasă”, încurajând ofiţerii militari din statele vecine din Africa de Vest, Guineea şi Burkina Faso, să urmeze exemplul.

Antonescu: Ce face Nicușor Dan e un truc de campanie. Nu există pericolul Ponta

Gafa lui Hurezeanu la reuniunea de la Bruxelles: A întârziat la poza de grup și a fost strigat de șeful NATO

În timp ce loviturile de stat din Africa de Vest au fost salutate de multe persoane din ţările respective, preluarea puterii de către militari în Sudan în octombrie 2021 a dus la numeroase proteste de stradă care au cerut revenirea la un regim civil. Acestea au fost întâmpinate cu o forţă necruţătoare, în care zeci de demonstranţi au fost ucişi.

În urma unor preluări militare, Burkina Faso, Guineea, Mali şi Sudan au fost suspendate din UA. Dl Adeoye a declarat că este pentru prima dată când se iau astfel de măsuri împotriva atâtor ţări într-o perioadă de 12 luni.

Cu toate acestea, unii au acuzat UA de standarde duble prin faptul că nu a suspendat Ciadul, vecinul Sudanului, după ce armata a intervenit atunci când preşedintele Idriss Déby a fost ucis în timpul unei bătălii cu rebelii în aprilie anul trecut. Fiul său, Mahamat, a fost numit noul lider al ţării de către un consiliu militar.

Multe ţări africane au avut parte de lovituri de stat în anii de după independenţă, în anii 1960 şi 1970, dar a existat un declin accentuat începând cu anii 1990. În primele două decenii ale acestui secol au avut loc câte opt preluări militare, dar din 2020 au avut loc deja şase.