Procurorul general Augustin Lazăr vrea sesizarea CCR cu excepţie de neconstituţionalitate pe legea salarizării

"Considerentele avute în vedere sunt prevederile constituţionale cu privire la Ministerul Public, componentă a autorităţii judecătoreşti, precum şi deciziile Curţii Constituţionale potrivit cărora procurorii au, ca şi judecătorii, statut constituţional de magistraţi. De asemenea, prin deciziile anterioare, Curtea Constituţională a statuat că principiul egalităţii de drepturi presupune reglementarea şi aplicarea unui tratament juridic similar tuturor subiecţilor de drept aflaţi în situaţii juridice similare. Pe cale de consecinţă nu poate fi acceptată crearea unei reglementări care să instituie statute financiare distincte celor două categorii profesionale, judecători şi procurori", se arată în comunicatul de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).

Totodată, transmite procurorul general, diferenţele de salarizare între judecători şi procurori sunt neconstituţionale, încălcându-se astfel prevederile art. 1 alin. 5, art. 16, Capitolul VI – Autoritatea Judecătorească art. 131 şi art. 132 din Constituţia României.

"Salarizarea unitară a magistraţilor, judecători şi procurori, aparţine tradiţiei sistemului judiciar. O salarizare nediferenţiată între judecători şi procurori este, în fapt, o aliniere la legislaţia mai multor state europene care au adoptat un sistem de salarizare identicpentru cele două categorii profesionale (Franţa, Belgia, Luxembourg, Italia, Germania, Spania, Monaco, Portugalia, Austria, Muntenegru, Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Serbia). În acest sens, şi o serie de instrumente internaţionale dintre care amintim doar Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi celelalte tratate la care România este parte, prevăd dispoziţii referitoare la interzicerea discriminării. Reiterăm de asemenea şi faptul că legea salarizării nu răspunde cerinţelor de calitate, previzibilitate şi aplicabilitate, necesare unui astfel de act normativ, aspecte semnalate de altfel, de Ministerul Public prin observaţiile şi propunerile formulate şi transmise pentru a fi avute în vedere la dezbaterile ocazionate de adoptarea legii", se arată în scrisoarea transmisă de procurorul general către preşedintele României, preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Avocatului Poporului.