Profesorii din România au salarii mici, dar şi performanţe scăzute

ALFA, o generaţie compromisă de elevi în cei mai critici ani de la Al Doilea Război Mondial încoace 

În ultimele zile, negocierile dintre guvernul condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă şi sindicatele din educaţie au eşuat. Profesorii solicită creşterea salariilor în plină criză inflaţionistă şi contextul geopolitic actual, altfel vor continua greva generală pe termen nedefinit, ceea ce ar duce la anularea examenelor de final de an, medii neîncheiate şi la compromiterea anului şcolar pentru aproximativ 3 milioane de elevi. 

Mare parte din elevii generaţiei Alfa  (cei născuţi după 2010) au fost grav afectaţi de dotările tehnice slabe ale sistemului de învăţământ în perioada pandemică, atunci când cursurile s-au desfăşurat online.

Mulţi elevi din mediul rural nu au dispus de acces la internet sau de dispozitive electronice.

Câţiva au primit ajutor prin intermediul unor campanii caritabile.

Pe de altă parte, stresul şi anxietatea provocate de pandemie şi de agresiunea Rusiei în Ucraina ce a dus la un război la graniţa ţării noastre au lăsat cicatrici adânci asupra elevilor din şcolile care nu dispun de psihologi sau consilieri. 

Acum că pandemia s-a încheiat, elevii sunt nevoiţi să resimtă şi impactul crizei economice pe care o traversează profesorii care solicită salarii mai mari pentru a face faţă creşterii preţurilor. 

Guvernul   condus de Nicolae Ciucă, liderul Partidului Naţional Liberal, susţine însă că nu sunt momentan bani  pentru creşterea salariilor. 

Partenerul de coaliţie de la guvernare, Partidul Social-Democrat condus de Marcel Ciolacu, susţine creşterea salariilor profesorilor, o măsură specifică programului de centru stânga. Liderul PSD a renunţat pentru moment la rotativa prin care trebuia să fie desemnat premier de la 26 mai. 

Între timp, Cătălin Drulă, liderul USR, un partid progresist aflat în opoziţie, militează pentru tăierea imediată a pensiilor speciale şi creşterea salariilor profesorilor.

Liderul AUR, George Simion, s-a arătat solidar cu profesorii care cer salarii mai mari. 

Opinia publică susţine că profesorii ar trebui mai degrabă plătiţi după performanţă sau după nota de la titularizare. 

Dar dincolo de aceste dezbateri politice, mulţi elevi care îşi dau silinţa să înveţe strigă după ajutor, dar nimeni nu-i aude. 

Deşi salariul minim în România este de aproape 400 euro, mulţi profesori nu-şi îndeplinesc fişa postului pentru a merita salarii mai mari

Potrivit unor statistici de acum doi ani, profesorii din România obţin salarii de şase ori mai puţin decât cadrele didactice din învăţământul german.

Pe de altă parte, performanţele profesorilor din România sunt scăzute, iar statisticile sunt dramatice: Ministrul Educaţiei de atunci, Sorin Cîmpeanu, anunţa „lucruri deloc îmbucurătoare” în educaţie - România porneşte cu rezultate de două ori mai slabe decât media Uniunii Europene în ceea ce priveşte analfabetismul funcţional.

Mare parte din cadrele didactice din România sunt slab formate profesional, altfel rezultă că România este pe locul 47 din 79 de ţări, cu grad de analfabetism funcţional: 44%.

La testarea PISA 2018, România a obţinut cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani. Doar 1% din elevi au avut rezultate foarte bune la citire sau la ştiinţe.

Profesorii şi dirijinţii nici nu se implică în menţinerea disciplinei şi armoniei în clase - în 2023, numărul cazurilor de bullying din şcoli a crescut cu aproape o treime.

În România, fenomenul de bullying are proporţii nemaiîntâlnite: 1 elev din 2 este victima actelor de ameninţare, de umilire sau de violenţă fizică, iar 4 copii din 5 asistă la situaţii de bullying.

Chiar dacă nu este sarcina lor de a combate fenomenul, majoritatea profesorilor nici măcar nu raportează cazurile de violenţă şcolară la care sunt martori.

Şcoala Încrederii susţine că "în anul 2022, 1 din 2 elevi a fost ameninţat, umilit sau agresat fizic, 4 din 5 copii au asistat la situaţii de bullying".  

Dezinteresul profesorilor faţă de elevi duce la abandonul şcolar. 

Mulţi profesori nu conştientizează că profesia lor nu este un simplu job simplu la catedră, ci o vocaţie care presupune făurirea viitorului unei ţări. 

Tot mai mulţi părinţi din România sunt disperaţi să-şi înscrie elevii la şcoli private  

Mulţi absolvenţi de studii superioare rămân şomeri sau lucrează în domenii diferite, chiar pe salariul minim, iar părinţii ajung să se întrebe "ce se întâmplă în cei 12 ani de şcoală la stat? De ce mai plătim impozite ca să creştem populaţia de şomeri cu diplomă?"

Tot mai mulţi părinţi din România sunt disperaţi să-şi înscrie elevii la şcoli private din cauza lipsei de profesionalism şi performanţă ale profesorilor din învăţământul public de stat

În România, sistemul de învăţământ public de stat se confruntă cu numeroase probleme, cum ar fi: infrastructura precară, lipsa dotărilor şi a materialelor didactice, corupţia, violenţa şcolară, abandonul şcolar, rezultatele slabe la evaluările naţionale şi internaţionale etc. Aceste probleme afectează calitatea educaţiei şi dezvoltarea potenţialului copiilor şi tinerilor.

În acest context, tot mai mulţi părinţi din România sunt disperaţi să-şi înscrie elevii la şcoli private, care promit o educaţie de calitate, adaptată nevoilor şi intereselor fiecărui copil, cu profesori bine pregătiţi şi motivaţi, cu facilităţi moderne şi cu o atmosferă sigură şi stimulativă.

Însă aceste şcoli private au şi un cost ridicat, care nu este accesibil pentru toate familiile.

Potrivit Asociaţiei Şcolilor Particulare din România (ASP), în anul şcolar 2021-2022 existau în România peste 300 unităţi de învăţământ particular preuniversitar, scrie ZF.

Cele mai multe şcoli private se află în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară, unde există o cerere mai mare din partea părinţilor care îşi permit să plătească taxele de şcolarizare. 

Potrivit unui articol publicat pe site-ul Aleph News, taxele anuale pentru o şcoală privată din România pot ajunge până la 20.000 de euro pe an, fiind mai mari decât cele din Italia sau Spania.