Program de guvernare: Recuperarea tezaurului din Rusia, prioritate a politicii externe

Politica Externă a României este al 25-lea dintre cele 29 de capitole ale programului de guvernare, fiind structurat pe 8 obiective de guvernare şi 11 direcţii de acţiune, în cadrul fiecăreia fiind menţionate metode de obţinere a rezultatelor propuse.

Potrivit programului, în domeniul politicii externe, sunt stabilite opt obiective de guvernare:

consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent;

susţinerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european;

promovarea parteneriatelor strategice şi a parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral şi multilateral;

promovarea intereselor de securitate ale statului român,

reconfigurarea şi consolidarea profilului regional al României,

promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti,

serviciul consular funcţional şi de calitate, în interesul cetăţeanului român şi

promovarea imaginii României în străinătate.

Programul cuprinde de asemenea o serie de direcţii de acţiune, în dreptul fiecăreia fiind cuprinse o serie de măsuri.

Astfel, prima dintre direcţiile de acţiune cuprinse în programul de guvernare o reprezintă consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent.

În acest sens, programul impune "iniţiativă şi acţiune dinamică politico-diplomatică pentru punerea în valoare a statutului României, al şaptelea stat ca dimensiune şi potenţial în UE", "depăşirea, pe termen scurt, a etapei monitorizărilor post-aderare, prin reformele necesare de ordin intern şi acţiune diplomatică profesionistă la nivelul UE" şi "susţinerea unei soluţii rapide pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi prezervarea avantajelor".

De asemenea, "promovarea în strânsă coordonare cu partenerii europeni a unei relaţii transatlantice politice, economice, de securitate şi culturale privilegiate" precum şi "pregătirea instituţională a diplomaţiei româneşti pentru participarea activă în viitorul serviciu diplomatic extern al UE" figurează printre elementele prevăzute în program în ceea ce priveşte consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent.

O direcţie separată de acţiune pentru îndeplinirea obiectivelor de politică externă o reprezintă "susţinerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european".

În acest sens, documentul prevede că România va acţiona pentru susţinerea integrării Republicii Moldova în UE, în condiţiile respectării riguroase a standardelor democratice în aceast ţară, astfel încât locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului să se regăsească, în perspectivă, în marea familie europeană.

De asemenea, potrivit programului de guvernare, "România va susţine, împreună cu partenerii săi europeni, o reformă democratică profundă şi un angajament pro-european clar la Chişinău, confirmată de procesul electoral din Republica Moldova din primăvara anului 2009".

Totodată, România susţine implicarea şi prezenţa mai consistentă a UE în soluţionarea politică a conflictului transnistrean, cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi va acţiona împreună cu partenerii săi europeni pentru conectarea progresivă a economiei moldoveneşti la piaţa comunitară.

Promovarea parteneriatelor strategice şi de cooperare, precum şi promovarea intereselor de securitate ale statului român reprezintă alte două direcţii de acţiune în politica externă.

În ceea ce priveşte promovarea parteneriatelor strategice şi de cooperare, programul de guvernare prevede consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, diversificarea formelor de consultare politică bilaterală, în paralel cu dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale şi creşterea investiţiilor americane în România.

De asemenea, documentul are în vedere "promovarea parteneriatelor cu ţările puternice din Europa şi din lume, cu care România are tradiţional relaţii privilegiate, cum ar fi parteneriatele strategice cu Franţa şi Marea Britanie, parteneriatul special cu Italia", "încheierea unui parteneriat strategic cu Germania" şi "recuperarea potenţialului uriaş de colaborare cu ţările cu care avem în comun filonul latin: Franţa, Spania, Italia, Portugalia".

Referitor la promovarea intereselor de securitate ale statului român, programul de guvernare are în vedere "consolidarea profilului României ca membru activ şi influent al NATO, concomitent cu susţinerea rolurilor complementare ale UE şi NATO în domeniul securităţii internaţionale", "implicarea activă în dezvoltarea acţiunilor UE în domeniile politicii externe, de securitate şi apărare comune (PESC şi PESA), în special în domeniile de expertiză confirmată a României în zonele din vecinătate şi în privinţa frontierei externe", "prezenţa activă a UE în zona est-europeană şi în cea caspică, ca element cheie pentru generarea unor soluţii politice la conflictele îngheţate din regiune" şi "onorarea angajamentelor militare în Irak şi Afganistan, concomitent cu mutarea mai rapidă a centrului de greutate pe dezvoltarea capacităţilor civile de reconstrucţie post-conflict, în coordonare cu aliaţii, inclusiv pentru stabilirea şi implementarea unui calendar clar de retragere graduală din teatrele de operaţiuni".

O altă direcţie de acţiune în politica externă a României va fi, conform programului de guvernare, "reconfigurarea şi consolidarea profilului regional al României".

În acest sens, documentul propune "sprijinirea continuării lărgirii UE în Balcanii de Vest, zonă tradiţională de interes pentru România, dar şi garantarea unui traseu european predictibil Serbiei, pentru asigurarea extinderii stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul ex-iugoslav". Programul de guvernare menţionează explicit că România sprijină aderarea Turciei într-un interval de timp rezonabil la Uniunea Europeană.

De asemenea, documentul precizează că "România îşi propune să devină o legătură indispensabilă a UE cu spaţiul de la răsăritul său, prin iniţierea unei noi dinamici a politicii de vecinătate estică a UE, care să aducă Ucraina şi Georgia mai aproape de cele 27 state membre".

Este de asemenea avută în vedere "contribuţia activă la configurarea şi implementarea unei politici a UE pentru regiunea Marii Negre, în vederea transformării acesteia într-un spaţiu de stabilitate, securitate, prosperitate şi democraţie" şi "participarea României la iniţierea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de prevenire şi soluţionare a conflictelor în regiunea Mării Negre".

Programul precizează că "România se va implica substanţial în realizarea obiectivelor politicii europene în domeniul asistenţei pentru dezvoltare" şi propune "o nouă dinamică a relaţiilor politice, economice şi culturale cu vecinii noştri din Europa Centrală, participarea comună la marile proiecte de infrastructură europene (trenuri rapide, autostrăzi) şi extinderea acestora spre spaţiul est-european".

O altă direcţie de acţiune o constituie, potrivit programului, "parteneriatele României în plan bilateral". În acest context, documentul prevede în primul rând "relansarea relaţiilor politice cu Federaţia Rusă pe baze pragmatice, de respect reciproc, pe baza principiilor raporturilor existente între UE şi Rusia, pornind de la interese comune şi de la potenţialul de colaborare, inclusiv în domeniul economic".

Documentul menţionează de asemenea în mod explicit, la acest capitol, că "acţiunea politico-diplomatică susţinută în vederea recuperării Tezaurului României aflat la Moscova va constitui o prioritate".

Sunt avute în vedere şi "relaţiile politice tradiţionale de parteneriat cu China", care "trebuie fructificate în primul rând economic". În acest sens "vor fi stimulate investiţiile chineze în România începând cu infrastructura, cu respectarea reglementărilor europene în materie şi vor fi promovate, în acelaşi timp, interesele comerciale româneşti în China".

Programul de guvernare prevede de asemenea la capitolul "parteneriatele României în plan bilateral" că România va acţiona pentru recuperarea pieţelor externe pierdute după 1989, printr-o diplomaţie economică profesionistă, în parteneriat cu mediul de afaceri.

De asemenea este avută în vedere "reconfigurarea relaţiilor cu ţările din America Latină şi Africa, în cadrul coordonatelor de acţiune politică promovate la nivel comunitar şi în spiritul potenţialului tradiţional al relaţiilor bilaterale".

Programul de guvernare menţionează de asemenea ca direcţie de acţiune a politicii externe a României pentru următorii ani "dinamizarea acţiunii în planul diplomaţiei multilaterale". Astfel, este avută în vedere implicarea sporită în procesul de reformare şi eficientizare a instituţiilor din sistemul ONU, inclusiv Consiliul de Securitate, sistemul OSCE, Consiliul Europei şi organizaţiile regionale dar şi o "acţiune sistematică pentru preluarea unor poziţii importante de conducere în organizaţiile internaţionale".

O altă direcţie de acţiune cuprinsă în programul de guvernare o constituie "promovarea intereselor economice şi comerciale ale statului român şi ale firmelor româneşti", fiind propuse "acţiuni politico-diplomatice pentru susţinerea promovării exporturilor româneşti şi atragerea de investiţii străine" dar şi "susţinerea implementării proiectului coridorului energetic Marea Caspică - Marea Neagră, prevăzut de Strategia UE pentru Asia Centrală, în vederea valorificării potenţialului de tranzit al României, inclusiv prin transformarea portului Constanţa într-un important punct nodal şi logistic".

De asemenea este avută în vedere "promovarea constantă şi susţinută (în cadrul UE şi la nivel bilateral) a conectării României la coridoarele de transport energetic paneuropean - în special Nabucco şi PEOP, ca obiectiv prioritar pentru asigurarea securităţii energetice naţionale".

"Serviciul consular funcţional şi de calitate, în interesul cetăţeanului român" reprezintă o altăn "direcţie de acţiune" menţionată de programul de guvernare, care propune, la acest capitol "simplificarea procedurilor consulare, reducerea birocraţiei şi asigurarea unor servicii de calitate", "extinderea reţelei consulare (inclusiv prin utilizarea consulatelor mobile) atât în UE, cât şi în spaţiul extracomunitar (Republica Moldova, Federaţia Rusă, SUA, China, etc)", "reducerea taxelor consulare percepute cetăţenilor români în străinătate" şi "constituirea unui fond special pentru situaţii de urgenţă aflat la dispoziţia consulatelor României".

"Diplomaţia culturală si publică" precum şi "imaginea României în străinătate" sunt alte două direcţii de acţiune menţionate în finalul capitolului "Politica externă" a Programului de guvernare.

În ceea ce priveşte diplomaţia culturală şi publică, programul vizează "intensificarea eforturilor de promovare a culturii româneşti în spaţiul UE; continuarea programului de valorizare a contribuţiei culturii române la patrimoniul cultural european comun", "susţinerea unui dialog intercultural cu spaţii din afara continentului european (Orientul Mijlociu şi Extremul Orient, America Latină, Africa)", "implicarea sporită a structurilor nonguvernamentale ca element important al reţelei instituţionale de promovare a culturii româneşti în străinătate" şi "consolidarea parteneriatelor MAE cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Patriarhia Română, Institutul Cultural Român, Academia Română şi asociaţii ale românilor de peste hotare".

În ceea ce priveşte "imaginea României în străinătate", programul de guvernare are în vedere "lansarea unui proiect naţional coerent susţinut printr-un parteneriat public-privat pentru refacerea imaginii României în străinătate şi pentru promovarea, la nivel mondial, a valorilor culturale româneşti" dar şi o "acţiune politică guvernamentală care va urmări creşterea coeziunii societăţii româneşti, redobândirea de către naţiunea română a încrederii în forţele proprii şi în propriul destin, precum şi reafirmarea demnităţii şi mândriei naţionale, puternic afectată de lunga perioadă de tranziţie".

Citeşte şi:

Program de guvernare: 6% din PIB pentru educaţie

Program de guvernare: Restructurarea instituţiei care conduce turismul şi reducerea numărului de taxe

Program de guvernare: TVA redusă la 5% pentru alimentele de bază

Program de guvernare: Impozitele pe clădiri şi automobile, majorate