Programul de guvernare PNL: Sigilarea arhivei SIPA şi continuarea proiectului „Cartierul Justiţiei”/ Reacţia lui Florin Iordache: Este o prostie

„Politicile publice ale Guvernului Partidului Naţional Liberal în domeniul Justiţiei se întemeiază pe ataşamentul absolut faţă de principiul conform căruia drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt sacrosancte, garantate de Constituţie, pactele şi tratatele internaţionale privind drepturile omului la care România este parte, Tratatul Uniunii Europene, Carta drepturilor şi libertăţilor fundamentale a UE şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)”, arată liberalii în programul de guvernare depus la secretariatul Parlamentului, împreună cu lista miniştrilor.

„Obiectivele programului guvernamental în domeniul Justiţiei sunt stabilite onest şi realist, plecând de la contextul politic prezent, de la efectele generate de acţiunile anterioare politico - legislative distructive asupra funcţionării Justiţiei, de la majoritatea de care dispune în Parlament Guvernul PNL, ţinând cont şi de durata maximă a mandatului prezentului Guvern PNL, până la alegerile generale din 2020, de nevoile imediate ale sistemului judiciar şi Justiţiei în ansamblu, precum şi de obligaţiile internaţionale ale României, angajate prin pacte şi tratate internaţionale, în special, dar nu numai, prin Tratatul UE şi Titlul VI al Constituţiei României”, mai spune sursa citată.

Ministrul Justiţiei propus de PNL este deputatul liberal Cătălin Predoiu, care a mai deţinut această funcţie.

Redăm integral măsurile propuse de PNL în programul de guvernare:

Buna funcţionare a Justiţiei. Condiţii logistice. Resurse umane. Susţinere bugetară

- Guvernul PNL va continua proiectul Centrul Judiciar (Cartierul Justiţiei), care presupune gruparea tuturor instituţiilor de justiţie din Capitală într-un singur areal imobiliar şi va continua proiectele de infrastructură judiciară în curs.

- O altă prioritate este actualizarea şi repararea deficienţelor programului Ecris şi trecerea la pregătirea digitalizării în sistemul judiciar. Introducerea treptată, prin programe pilot, a dosarului electronic, ar putea fi un sprijin pentru justiţiabili, magistraţi şi profesiile juridice.

Cadrul legislativ. Stoparea modificării codurilor penale şi schimbarea lor după dezbaterea

- Guvernul optează pentru stoparea acestor modificări aduse codurilor penale, aflate în Parlament, după reîntoarcerea lor de la CCR, care a stabilit că aproximativ 90 de articole erau neconstituţionale în urma acestor modificări. Aceeaşi soluţie se impune şi pentru aproximativ 70 de propuneri legislative depuse în Parlament pentru modificări punctuale ale codurilor penale, elaborate fără ca ele să fi fost rodul unei concepţii unitare care să le coreleze.

- Guvernul consideră că relansarea unui proces de modificare a codurilor penale trebuie să întrunească câteva condiţii esenţiale: a) să plece de la un proiect coerent şi unitar elaborat de o comisie de specialişti în domeniu sub coordonarea Ministerului Justiţiei, la care reprezentanţii CSM şi ai organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, precum şi ai profesiilor juridice să participe cu statut de membru, b) să fie precedat de o dezbatere largă şi incluzivă cu societatea civilă şi profesiile juridice, atât în primele etape ale redactării proiectului, cât şi înainte de sesizarea Parlamentului şi pe parcursul dezbaterii în Parlament în cadrul comisiilor juridice ale celor două Camere, c) să aibă la dispoziţie inclusiv avize consultative prealabile ale Comisiei de la Veneţia.

- Guvernul va iniţia prin Ministerul Justiţiei un dialog permanent în acest sens cu CSM, asociaţiile profesionale, profesiile juridice, şi nu în ultimul rând cu comisiile juridice din Parlament, COM şi Comisia de la Veneţia, pentru identificarea unor soluţii care să întrunească votul majorităţii parlamentarilor şi să poată fi adoptate de Parlament.

- Guvernul are în vedere în special situaţia Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, sistemul de pensionare anticipată introdus cu începere de la 1.01.2020, după ce a fost amânat prin ordonanţă de urgenţă de vechiul guvern, restrângerea atribuţiilor Preşedintelui României şi a CSM în procedura de numire a procurorilor de rang înalt, recursul compensatoriu. La acestea se adaugă şi alte vulnerabilităţi semnalate de Rapoartele COM privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Rapoartele de evaluare ale Grupului de State contra Corupţiei (GRECO), avizele Comisiei de la Veneţia.

- Principalul drept fundamental este dreptul la viaţă şi integritate fizică. Statistici şi cazuri dramatice recente au demonstrat că grupările de crimă organizate vizează traficul de persoane într-o manieră agresivă cu efecte tragice asupra multor familii. Guvernul PNL consideră acest lucru intolerabil şi va reacţiona metodic, planificat şi dur, alocând în acest sens resursele necesare Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

- Grupările de crimă organizată, ”clanurile de interlopi”, ”mafiile” de tot felul, de la cele care practică răpirile şi traficul de persoane sau de organe la cele economice, de la ”mafia” drogurilor la ”mafia” lemnului sau ”mafia” ţigărilor de contrabandă, vor primi din partea Guvernului un răspuns pe măsură, în raport de riscurile semnificative pe care le generează. Guvernul PNL nu va asista nepăsător la extinderea acestor fenomene, ci va iniţia o acţiune concertată multi – instituţională în care Ministerul Justiţiei se va implica potrivit competenţelor sale, prin toate mijloacele administrative şi normative pe care le are la dispoziţie.

- Guvernul României va acţiona ferm pentru combaterea corupţiei, ca parte a efortului integrat al tuturor Guvernelor Statelor Membre UE de combatere a corupţiei pe întreg teritoriul UE, inclusiv deci, a corupţiei transfrontaliere.

- Politica penală va include principiul prevenţiei, al recuperării prejudiciilor, al mijloacelor alternative de pedeapsă, al mijloacelor moderne în cazurile de măsuri preventive (brăţări electronice), al pedepselor disuasive pentru cazurile de corupţie.

- Singura măsură care poate rezolva semificativ problema îmbunătăţirii condiţiilor din penitenciare este extinderea capacităţii de detenţie.

- Soluţia pe termen scurt şi mediu este modernizarea şi extinderea capacităţii penitenciarelor existente, prin construcţia de corpuri de clădire noi de câte aproximativ 200 de locuri în fiecare penitenciar. Costurile totale estimate pentru 8.000 de locuri sunt de aproximativ 12 – 15 milioane de euro, pentru că infrastructura există şi suplimentarea de personal necesar este rezonabilă.

- În ultimii 3 ani, sumele de bani disponibile pentru investiţii au fost diminuate cu aproximativ 200% şi procedurile de angajare în penitenciare pentru echilibrarea statelor de personal au fost blocate prin promovarea unui statut cu o prevedere neconstituţională. De aceea, se impune rezolvarea prioritară a deficitului de personal.

Arhiva SIPA

- Guvernul, prin Ministerul Justiţiei, va angaja un dialog structurat cu CSM, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi Parlament, care a creat recent o comisie specială, pentru identificarea celei mai bune măsuri privind arhiva SIPA, care a suscitat numeroase controverse şi preocupări în mediul judiciar şi cel politic, astfel încât să se asigure o protecţie adecvată a datelor şi informaţiilor conţinute de arhivă, precum şi eliminarea oricărui risc de şantaj la adresa magistraţilor sau justiţiabililor.

- În absenţa unei soluţii care să întrunească un consens inter – instituţional, Guvernul va proceda la crearea cadrului normativ, la nivel de hotărâre de guvern, pentru sigilarea arhivei şi depunerea ei spre păstrare şi conservare la Arhivele Naţionale, până când un astfel de consens inter – instituţional este întrunit.

Calitatea legislaţiei. Educaţia juridică

- Ministerul Justiţiei va dezvolta, în limita competenţelor sale, programe de răspândire a cunoaşterii legislaţiei şi apropiere a Justiţiei de cetăţeni, şi va invita CSM, asociaţiile profesionale şi societatea civilă la o cooperare instituţională pentru a dezvolta astfel de programe comune.

Ministerul Justiţiei va încuraja desfăşurarea de programe de pregătire profesională axate pe dobândirea unui limbaj adecvat, dar în acelaşi timp simplificat privind actul de justiţie, bazat pe acurateţea termenilor de specialitate, actul de justiţie fiind deopotrivă unul de dreptate, dar şi de educaţie civică şi cultură, care trebuie să ajungă la mintea şi sufletul cetăţenilor printr-un limbaj accesibil.
Cunoaşterea legii şi construirea unei mentalităţi de respect a regulii de drept reprezintă nu numai un demers civic şi cultural, ci şi de prevenţie pe termen lung cu costuri mici.

MCV

- Mecanismul de cooperare şi verificare cu Comisia Europeană, instituit prin decizia COM din decembrie 2006, a constituit una dintre cheile principale care a permis accederea României în UE. Baza normativă a respectării acestui mecanism până la ridicarea sa rezidă nu numai în decizia COM sus citată, nu numai în Tratatul UE, ci şi în Titlul VI al Constituţiei României.

- MCV nu este, deci, un mecanism impus, este un mecanism asumat în mod suveran de România la momentul aderării la UE. De aici şi consecinţa logică şi normativă a respectării sale până la atingerea întocmai a obiectivelor convenite.

- Guvernul PNL va acţiona în direcţia realizării obiectivelor MCV şi a ridicării sale pe baza unei cooperări pe care o doreşte şi o solicită fără echivoc loială şi onestă din partea COM şi a tuturor Statelor Membre. Guvernul este conştient de marja mică de manevră pe care o are în acest sens, date fiind durata mandatului până la alegerile generale din 2020 şi voturile de care ar putea dispune în Parlament, în special pentru obiectivul indicat supra la pct.2, dar cu atât mai mult va căuta cooperarea loială a Parlamentului, ca şi a CSM şi a MP în această direcţie.

- Guvernul îşi exprimă astfel încrederea că ceea ce nu a fost posibil în mandatul Comisiei Juncker, respectiv realizarea angajamentului Preşedintelui COM de a se ridica MCV pe baza rezultatelor, să fie posibil cât mai rapid în mandatul Comisiei condusă de Preşedinta COM, Ursula von der Leyen. De aceea, va acţiona constant, atât pe fondul problemelor, cât şi diplomatic, pentru a construi premisele unei astfel de decizii pozitive pentru România.

Cabinetul Orban are 16 ministere, un vicepremier şi un premier în persoana preşedintelui PNL. Urmează ca miniştrii să fie audiaţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului şi ulterior să aibă loc votul de învestitură pentru noul Guvern în Legislativ.

Iordache, despre sigilarea arhivei SIPA, propusă de PNL: Este o prostie

Florin Iordache a afirmat, joi, întrebat despre măsura prevăzută în programul de guvernare al PNL, anume sigilarea arhivei SIPA, că este „o prostie”, deoarece dacă „vrem să scăpăm de securişti”, trebuie să ştim adevărul.

„Vrem odată să acăpăm de securişti, vrem odată să scăpăm de cei care au crat un stat paralel? În aceste condiţii, haideţi să aflăm adevărul, şi-n aceste condiţii şi putem trăi într-o lume normală. În condiţiile în care iar ascundem, iar discutăm de protocoale, reînfiinţăm protocoalele, abia le-am desfiinţat.”, a declarat Florin Iordache, joi, la Parlament.