Proiect adoptat de deputaţi: Firmele ar putea amâna plata amenzilor până la soluţionarea în instanţă

Propunere legislativă privind protecţia operatorilor economici împotriva abuzurilor instituţiilor statului prevede ca aplicarea acţiunilor instituţiilor statului cu atribuţii de supraveghere, autorizare sau control a activităţii operatorilor economici să fie amânată până la soluţionarea contestaţiilor în instanţă.

Termenul pentru dezbatere şi vot final în cazul proiectului este miercuri, 3 octombrie. Termenul fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor

Potrivit proiectului, scopul este de a asigura baza legală necesară prin care operatorii economici din România să fie protejaţi împotriva eventualelor abuzuri ale instituţiilor statului cu atribuţii de supraveghere, autorizare sau control a activităţii operatorilor economici.

Iniţiatorul proiectului, deputatul Alexandru Băişanu, motivează că legea face referire la actele instituţiilor statului cu atribuţii de supraveghere, autorizare sau control a activităţii operatorilor economici, în urma cărora sunt constate eventuale datorii şi/sau penalităţi de întârziere ori sunt aplicate amenzi.

„Operatorii economici care se consideră nedreptăţiţi pot formula o plângere prealabilă împotriva dispoziţiei obligatorii din actul individual emis, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare”, prevede proiectul de lege.

Totodată, executarea ar putea fi amânată până la soluţionarea plângerii de către instituţia emitentă. Potrivit proiectului, plângerea va fi soluţionată prin decizie motivată, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării iar decizia este definitivă.

Iniţiativa legislativă mai arată că operatorul economic poate formula, împotriva deciziei, o acţiune în instanţă în 15 zile lucrătoare de la comunicarea acesteia iar executarea dispoziţiei obligatorii se suspendă până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

„În cazul obţinerii unei soluţii favorabile, atât operatorul economic cât şi instituţia statului au dreptul la despăgubiri, majorări şi/sau penalităţi de întârziere. Acestea vor fi stabilite de instanţa de judecată în conformitate cu prevederile legale în materie aplicabile la acea dată. Orice prevedere contrară dispoziţiilor prezentei legi se abrogă”, potrivit iniţiativei.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor au avizat negativ propunerea legislativă.

Mmembrii Comisiei au constatat faptul că iniţiativa legislativă nu se justifică, întrucât în prezent, conform prevederilor din Legea contenciosului administrativ ,,orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată”.

Comisia arată că, din această prespectivă, scopul propunerii legislative „de a asigura baza legală necesară prin care operatorii economici din România să fie protejaţi împotriva eventualelor abuzuri ale insituţiilor statului”, rămâne fără justificare.

Expunerea de motive a proiectului arată că: „Aceste sume nu afectează încasările statului prognozate pe diferite categorii, întrucât nu poţi estima în ce măsură agenţii economici vor încălca diverse prevederi sau reglementări legislative. Această lege nu se referă la obligaţiile curente ale agenţilor economici, care sunt obligatorii a fi plătite luna, trimestrial sau anual, după caz, ci la actele individuale emise de instituţiile statului cu atribuţii de supraveghere, autorizare sau control a activităţii operatorilor economici, urmare a controalelor efectuate în exercitarea acestor atribuţii”.

Alexandru Băişanu notează că este de fapt „o completare a Legii prevenirii prin care operatorii economici vor avea posibilitatea să utilizeze instrumente legale şi egale cu statul atunci când se consideră nedreptăţiţi de organele de control în interpretarea prevedilor legii sau au o opinie divergentă cu reprezentanţii organelor de control”.

Conform expunerii de motive, companiile solicită intrarea în insolvenţă voluntar de cele mai multe ori din cauza actelor individuale emise de autoritatea de control deoarece nu pot plăti datoriile „fără a le fi dat peste cap planul de afaceri”.

„Aşa cum statul nu poate prognoza în ce măsură agenţii economici vor încălca diverse prevederi sau reglementări legislative şi nici nivelul amenzilor care vor fi aplicate nici operatorul economic nu prevede în planul de afaceri şi nu-şi bugetează eventuale amenzi sau alte sume enorme de plată (în afara obligaţiilor curente către bugetul de stat) rezultate în urma unor eventuale controale”, mai notează Băişanu.

Parlamentarul susţine că în urma discuţiilor cu diverşi antreprenori, „marea lor majoritate au făcut referire la faptul că în urma controalelor efectuate în special de către reprezentanţii ANAF (dar şi de alte instituţii cu atribuţii de control şi/sau autorizare, în funcţie de obiectul de activitate al companiei) inspectorii stabilesc în mod arbitrar diverse sume ca obligaţii de plată pentru companii, ca urmare a unor interpretări personale ale unor prevederi ale legislaţiei, regulamentelor, instrucţiunilor sau normelor de aplicare în domeniul respectiv”.

Iniţiatorul argumentează că există posibilitatea de a contesta actul de control tot la instituţia care l-a emis, dar în 99% din cazuri contestaţia este respinsă. Iar în ciuda faptului că pot fi atacate în instanţă, dispoziţiile obligatorii sunt executorii.

„Soluţia propusă pentru companii este similară cu cea aplicabilă în cazul suspendării permisului de conducere; persoana care se consideră nedreptăţită de o astfel de măsură poate introduce acţiune în instanţă şi până la pronunţarea unei soluţii definitive şi irevocabile îşi primeşte permisul de conducere înapoi”, mai susţine deputatul.

Soluţia suspendării executării unei companii „ar atrage un capital de simpatie semnificativ din rândul antreprenorilor, care reprezintă electoratul ţintă pentru noi”, susţine politicianul.

Camera Deputaţilor este prim for legislativ sesizat, Senatul fiind camera decizională în acest caz.