Proiect al parlamentarilor PNL: Înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului la Palatul Parlamentului

Potrivit iniţiativei legislative depuse de parlamentarii PNL, Muzeul Ororilor Comunismului ar urma să fie constituit ca instituţie publică, cu personalitate juridică, de importanţă naţională, aflată în subordinea Ministerului Culturii.

Acest muzeu ar urma să fie finanţat de la bugetul de stat şi din fonduri extrabugetare, donaţii şi sponsorizări.

Muzeul va avea ca obiectiv prezentarea realităţilor vieţii socio-economice şi culturale din România din perioada 1945-1989, cu scopul informării corecte a publicului cu privire la abuzurile, crimele, torturile asupra oponenţilor regimului comunist.

Patrimoniul muzeului se va constitui din colecţii de piese şi documente realizate în colaborare cu Institutul de Studiere a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Iniţiatorii, printre care Alina Gorgiu, Gigel Ştirbu, Florin Alexe, Ludovic Orban, Theodor Paleologu, Teodor Atanasiu, consideră că Palatul Parlamentului este foarte potrivit pentru locaţia Muzeului Ororilor Comunismului deoarece "clădirea a fost concepută de unul dintre cei mai brutali dictatori din Europa, cu preţul unor vieţi omeneşti şi cu sacrificiul unui popor întreg care a suportat lipsuri de nedescris pentru ca Ceauşescu să aibă resursele necesare unei asemenea construcţii".

"Această clădire trebuie să închidă în zidurile sale amintirea ororilor care s-au petrecut în comunism, dar şi memoria rezistenţei şi victimelor comunismului, care, prin sacrificiul lor, au făcut posibil astăzi să avem un Palat al unui Parlament ales democratic", au mai apreciat aceştia.

Iniţiatorii consideră că este necesară înfiinţarea acestui muzeu din motivaţie istorică, pentru a transmite ororile înfăptuite de regimul comunist şi eroismul rezistenţei anticomuniste. "Românii trebuie să cunoască atrocităţile înfăptuite de regimul comunist pentru a se putea păzi de o experienţă similară", au apreciat iniţiatorii.

Ei au arătat că, în timpul regimului comunist, cei care făceau parte din elita societăţii, dacă nu au fost omorâţi, au fost târâţi în închisori, în lagăre de muncă silnică sau au fost persecutaţi, hărţuiţi, cu domiciliul forţat, cu drepturi interzise, anihilaţi. "În perioada comunistă, România şi-a pierdut valorile, călăuzele, 800.000 de oameni au murit şi 3.000.000 au pătimit în cele 44 de penitenciare şi 72 de lagăre de muncă forţată ale regimului totalita", au mai arătat iniţiatorii.

Ei au menţionat că, în acea perioadă, economia a fot devalizată rapid şi "comuniştii au distrus “cultura, istoria şi credinţa poporului român", demolând biserici.

Proiectul a fost depus în 9 martie şi urmează să fie dezbătut mai întâi la Senat care este prima Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Ideea înfiinţării unui muzeu al comunismului a fost susţinută şi de preşedintele Klaus Iohannis. În 16 decembrie 2014, Iohannis, pe atunci preşedinte ales, a participat la manifestările de la Timişoara organizate la împlinirea a 25 de ani de la izbucnirea Revoluţiei din Decembrie 1989, ocazie cu care a pledat pentru construirea unui "mare muzeu naţional al comunismului, care să inspire proiecte educaţionale mari".

"De prea multe ori am arătat că nu am învăţat nimic din istorie, deci nu ne mai putem permite să ignorăm lecţiile trecutului, aşa cum este conştientizarea ororilor pe care comunismul le-a produs în România. Pentru mine aceasta este cu siguranţă o temă de readus în prezent, de repus în discuţia societăţii. Viitorul democratic al naţiunii române depinde de modul în care ne asumăm un trecut tragic, dar şi de felul în care demonstrăm zi de zi că ştim să apărăm libertatea, drepturile omului şi valorile europene. De aceea, avem mereu nevoie de amintire şi reamintire, doar aşa ne putem feri de comunism. România are nevoie de un mare muzeu naţional al comunismului care să inspire proiecte educaţionale mari, să inspire teme privind diversitatea, nevoia de toleranţă, de responsabilitate civică. În calitate de preşedinte al României, voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu, pentru că preşedintele trebuie să vegheze la cultivarea şi protejarea memoriei naţiunii sale", a afirmat atunci Iohannis.

Şeful statului a arătat că doreşte înfiinţarea unui muzeu al comunismului şi cu ocazia unei vizite pe care a făcut-o, la sfârşitul lunii ianuarie, la arhivele CNSAS de la Popeşti-Leordeni. Cu acest prilej, Iohannis a spus că în aceste dosare de la CNSAS se află memoria comunismului şi că ea va avea o contribuţie importantă la deschiderea unui muzeu al comunismului.

De asemenea, în februarie, preşedintele Iohannis posta un mesaj pe Facebook, după întâlnirea cu preşedintele Germaniei Joachim Gauck, în care arăta că acesta cunoaşte ca nimeni altul comunismul şi experienţa acestuia e nepreţuită pentru proiectul său de înfiinţare în România a unui muzeu al comunismului.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, în Germania. Preşedintele României s-a întâlnit cu omologul german: "Experienţa lui Joachim Gauck, nepreţuită pentru proiectul meu privind Muzeul Comunismului" - FOTO

Constituirea unui muzeu al comunismului nu reprezintă o iniţiativă nouă între parlamentarii şi miniştrii români.

Astfel, în 29 mai 2012, Senatul adopta tacit o iniţiativă legislativă prin care se propunea înfiinţarea "Muzeului Comunismului", unde să fie etalate exponate relevante pentru această perioadă istorică, atât în România, cât şi în străinătate.

Proiectul îi avea ca iniţiatori pe deputatul UDTTMR Amet Aledin - (minorităţi), deputatul UNPR Tudor Ciuhodaru, deputatul independent Mircia Giurgiu şi pe deputatul PDL Petru Movilă.

Potrivit iniţiatorilor, această instituţie urma să fie subordonată Ministerului Culturii, din partea căruia urma să primească finanţare. Muzeul putea primi, de asemenea, donaţii, supuse legislaţiei româneşti în vigoare în acest domeniu.

Reprezentanţii Executivului au apreciat însă la momentul respectiv că este discutabilă înfiinţarea unei astfel de instituţii publice în subordinea Ministerului Culturii, întrucât, cel puţin parţial, s-ar crea un paralelism instituţional nejustificat, în condiţiile existenţei Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

În aprilie 2013, deputaţii USL au respins, în plen, proiectul de lege în acest sens.

Şi fostul preşedinte Traian Băsescu a susţinut ideea înfiinţării unui muzeu al comunismului în Palatul Parlamentului.

În septembrie 2014, prezent la Congresul PNŢCD, Traian Băsescu a spus că este nevoie şi că nimeni nu a găsit resurse pentru înfiinţarea unui muzeu al comunismului în Palatul Parlamentului.

"Ce am înţeles de la înţelepţii din partidul dumneavoastră este că era nevoie de o curăţare a societăţii româneşti de propriul ei trecut. Dacă vreţi, era nevoie de o atitudine politică, în primul rând şi această realitatea pe care am înţeles-o fie de la domnul Coposu, Diaconescu, de la domnul Galbeni, a fost o realitate pe care am încercat să o materializez şi, parţial, am reuşit în mandatul meu", a spus atunci Traian Băsescu.

El a vorbit, în acest context, despre condamnarea comunismului. "O condamnare care a avut o listă întreagă de obiective practice în raportul de condamnare a comunismului, liste practice care, în cea mai mare parte, s-au materializat, cu excepţia unui singur element de acţiune, care însemna un muzeu al comunismului. Niciunul din diriguitorii Parlamentului României nu au găsit resurse să pună la dispoziţie, în Parlament, un spaţiu pentru aşa ceva. Sigur, avem Sighetul, avem multe alte elemente, dar ar fi fost extrem de important ca în Casa Poporului să existe un astfel de muzeu al comunismului în care documente care astăzi stau la baza inclusiv a procesului îndreptat împotriva torţionarului Vişinescu, spre exemplu, ar fi putut fi prezentate opiniei publice", mai spunea fostul şef al statului.

În decembrie 2006, Traian Băsescu a propus în Parlament, la citirea concluziilor raportului Tismăneanu, câteva proiecte între care şi înfiinţarea în Bucureşti a unui Muzeu al dictaturii comuniste din România.