Proiect de lege: Creşterea perioadei în care deţinuţii pot învăţa o meserie de la 9 la 12 luni

"Persoanele private de libertate care mai au de executat cel mult 12 luni, dar nu mai puţin de trei luni, până la ultima zi de executare a pedepsei ori a măsuri educative sau până la data la care sunt propozabile pentru liberare condiţionată ori pentru înlocuirea internării cu măsura asistării zilnice, pot urma un program de formare profesională organizat de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cheltuielile necesare formării fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj”, potrivit unui proiect pentru modificarea alineatului 4 al articolului 66 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, depus la Senat.

Modificarea propusă vizează creşterea perioadei în care deţinuţii pot urma un curs de formare până la ultima zi de executare, de la nouă luni la un an, dar nu mai puţin de 3 luni - durata minimă a unui curs de calificare.

Iniţiatorii susţin că în cursul unui an calendaristic se pot obţine documentele necesare înscrierii deţinuţilor la cursuri de formare profesională, în ciuda istoricului personal de abandon şcolar, asistenţă socială, deprofesionalizare şi şomaj, potrivit expunerii de motive a proiectului de lege.

Proiectul de lege oferă posibilitatea de a învăţa o meserie şi persoanelor care se află în executarea unei măsuri educative, precum şi în situaţiile în care persoanele au vocaţia liberării condiţionate sau în cazul înlocuirii mărurii internării cu măsura asistării zilnice.

Raportul final din proiectul "Reintegrarea deţinuţilor pe piaţa muncii din România finanţat de Fondul Social European şi derulat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare”, recomandă ca actuală limită de 9 luni în care deţinuţii pot urma cursuri să fie abandonată, se menţionează în expunerea de motive.

“Deţinuţii ar trebui să poată urma cursuri de calificare pe toată durata detenţiei. În acest mod, ei vor putea urma mai multe cursuri de calificare, iar perspectivele de angajare vor creşte”, se arată în raport.

Riscul deprofesionalizării ar putea fi diminuat dacă deţinuţii ar putea practica meseriile pentru care au fost calificaţi, în penitenciar sau în afara lui, încă din timpul detenţiei, precizează raportul citat.

“Totodată, deţinuţii din regimul deschis care îşi manifestă dorinţa <<de a ieşi la muncă>> ar putea fi consideraţi <<persoane în căutarea unui loc de muncă>> şi, în consecinţă, să se bucure de toate drepturile ce decurg din această calitate. Pentru a evita orice conflict între exigenţele de siguranţă a deţinerii, tratament şi ieşirea la muncă în comunitate, se recomandă ca administraţia penitenciarlui să emită un aviz înainte ca deţinutul să primească această calitate”, se recomandă în raportul invocat de iniţiatorii proiectului.

Proiectul de lege a fost depus de preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea şi de Oana Florea – deputat PSD.

Senatul prima cameră sesizată.

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII Videoconferinţa în închisori. Un proiect vechi de 7 ani, nefuncţional şi azi. Motivele REALE pentru care sistemul nu poate fi folosit

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII. Profil de deţinut. FEŢELE din spatele gratiilor

Citeşte şi: #DIZGRAŢIAŢII Penitenciarul Gaesti

Citeşte şi: #DIZGRAŢIAŢII De ce pleacă un gardian după 26 de ani din sistem: Nu mai câştig decât stres - GALERIE FOTO, VIDEO