Proiect de modificare a Codului Muncii: Măsuri de protecţie suplimentară pentru sindicalişti

Deputaţii PSD Adrian Solomon şi Cristina Nichita susţin, în expunerea de motive, că modificările vin pentru a pune în acord legea cu două decizii ale CCR.

Prin decizia 814/2015 CCR a stabilit că articolul 60 alineatul (1), litera g) din Codul Muncii care prevedea că ''pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat'' este neconstituţional.

Judecătorii au considerat că interdicţia de a concedia persoanele care ocupă funcţii eligibile într-un organism sindical, în cazurile în care concedierea nu are legătură cu activitatea sindicală, contravine Constituţiei.

În locul textului declarat neconstituţional pentru că îi privilegia pe liderii de sindicat, cei doi parlamentari propun o formulare care reinstituie aceste drepturi, extinzându-le pe o perioadă de 2 ani de la încetarea mandatului.

Astfel, concedierea salariaţilor nu ar mai putea fi dispusă "pe toată durata exercitării mandatului de reprezentanţii aleşii în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit salariaţii din unitate''.

De asemenea, forma propusă de către iniţiatori pentru articolul 52 alineatul (1), litera b), prevede că suspendarea contractului individual de muncă la iniţiativa angajatorului se poate face ''în cazul în care salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti", din text fiind scoasă posibilitatea concedierii ''în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului''.

Modificarea vine ca urmare a deciziei 279/2015 a CCR, potrivit căreia ''suspendarea contractului individual de muncă ca efect al formulării unei plângeri penale de către angajator împotriva salariatului nu întruneşte condiţia caracterului proporţional, măsura fiind excesivă în raport cu obiectivul ce trebuie atins''.

Iniţiatorii susţin în expunerea de motive a proiectului de lege că modificările propuse vor duce la ''asigurarea stabilităţii locului de muncă în condiţiile şi limitele constituţionale, precum şi la realizarea unor garanţii legale împotriva eventualelor acţiuni ale angajatorilor de natură să împiedice exercitarea mandatului de către reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor''.

Senatul este prima Cameră sesizată.