Proiect: Membrii Academiei Oamenilor de Ştiinţă vor putea purta titlul de academician. Printre aceştia, Ion Iliescu, Anghel Stanciu şi IPS Teodosie

"Academia Oamenilor de Ştiinţă din România îşi reia denumirea sub care a fost constituită şi a funcţionat în perioada 1935 – 1948 şi anume Academia de Ştiinţe din România", se arată în unul din articolele propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR).

Iniţiativa depusă la Senat mai prevede abrogarea articolului din actuala lege care prevede că membrii acestui for nu pot purta titlul de academician.

Potrivit site-ului instituţiei, din AOŞR fac parte unii membri ai Academiei Române ca Răzvan Theodororescu, foşti şi actuali parlamentari ca Ion Iliescu, Teodor Meleşcanu, Valeriu Tabără, dar şi nume ca Gheorghe Mencinicopschi, ÎPS Teodosie, ÎPS Nifon, Ion Cristoiu. Senatorul PSD Ecaterina Andronescu este membru titular fondator al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, fiind totodată şi presedintele Secţiei ''Ştiinţe Chimice''. Preşedintele filialei Iaşi este deputatul PSD Anghel Stanciu, condamnat definitiv la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.

Propunerea legislativă detaliază atribuţiile pe care le are Academia, printre cele introduse fiind dreptul de a organiza cursuri de calificare profesională sau posibilitatea de a elabora acte normative din domeniul său de activitate.

"Filiala este condusă de un preşedinte, membru titular al AŞR, remunerat la nivelul funcţiei de director, ales prin vot de adunarea generală a membrilor filialei. Mandatul preşedintelui este de 4 ani, putând fi reales. Numărul mandatelor nu este limitat", mai prevede proiectul de lege.

Preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general sunt aleşi dintre membrii titulari, cu un mandat de patru ani de Adunarea generală, formată din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.

Citeşte şi: Societatea Timişoara vrea tăierea pensiilor foştilor membri ai Securităţii. Ion Iliescu este şi el vizat

Citeşte şi: Iliescu, despre Regele Mihai: Prezenţa sa a contribuit la crearea unui climat de normalitate

Legislaţia în vigoare prevede că organizarea şi funcţionarea filialelor teritoriale şi ale institutelor/centrelor se stabilesc prin statut.

De asemenea, angajarea, încetarea raporturilor de serviciu şi salarizarea personalului de la nivel central şi din filialele teritoriale se aprobă de preşedintele AŞR, la propunerea secretarului general, iar finanţarea pentru Academie provine de la bugetul de stat în totalitate. Veniturile proprii vor fi folosite pentru finanţarea cheltuielilor cu acţiuni şi proiecte cu caracter ştiinţific şi de cercetare.

"Salarizarea personalului AŞR se face în condiţiile aplicabile personalului din sectorul bugetar. Având în vedere că instituţia este una dintre academiile din România cu rol de importanţă naţională (…), personalul din aparatul propriu ar trebui să beneficieze de un spor de importanţă naţională, la fel ca cel aplicat Academiei Române şi Institutului Cultural Român", potrivit expunerii de motive.

Proiectul de lege este susţinut de 42 de parlamentari de la toate grupurile politice, cu excepţia ALDE, dintre care 27 de parlamentari de la PSD, printre care fostul ministru Mihnea Costoiu. Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a introdus în decembrie un amendament la votul pentru bugetul Ministerului Educaţiei în Comisiile reunite pentru buget prin care Academia Oamenilor de Ştiinţă a devenit ordonator de credite.

Amendamentul senatorului PSD Ecaterina Andronescu prevedea ca Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR) să nu mai fie bugetată prin Ministerul Educaţiei, ci să devină ordonator de credite, cu buget propriu de care dispune singură (6,4 milioane de lei în 2016).

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a funcţionat ca ONG până la apariţia Legii nr. 31-2007, când a devenit instituţie de interes public. Legea a fost promovată de actualul preşedinte şi vicepreşedinte - Vasile Cândea şi Ion Basgan, foşti parlamentari. Basgan este coautor al cărţilor ''Francmasoneria. Războaiele fiilor luminii'' şi ''Enciclopedia Francmasoneriei Universale''.