Proiect PNL: Creşterea şi eutanasierea în scop comercial a şinşilelor şi nurcilor, interzise

În expunerea de motive, Gheorghe Pecingină spune că pentru a combate cruzimea faţă de animale, majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene fie au interzis, fie se află în proces de interzicere a creşterii animalelor de blană în ferme comerciale.

„Acest proces de interzicere, totală sau parţială, a creşterii animalelor de blană în scop comercial a fost favorizat şi de scăderea cererii de piaţă din ultimii ani la produsele din blană, majoritatea marilor branduri şi producători din modă reducând cererea pe piaţa de profil. România este în acest moment, alături de Grecia, Spania şi Finlanda, ţara care încă mai permite creşterea animalelor de blană în scop comercial. Este de presupus, însă, că cele trei state se vor alinia în curând la legislaţia care interzice creşterea animalelor de blană în ferme comerciale, având în vedere tendinţa europeană în materie, manifestată inclusiv în rândul ţărilor non-UE”, se arată în expunerea de motive.

Potrivit celor mai recente date ale Autorităţii Naţionale Veterinare Române (ANSVSA), în România funcţionau 11 ferme de şinşile şi două ferme de nurci.

„Analizele realizate de entităţi independente şi de organizaţii non-guvernamentale de profil au arătat că procesul de creştere a animalelor de blană în fermele comerciale din România este unul deficitar. Astfel, animalele sunt crescute în condiţii improprii, fără să se respecte condiţiile de viaţă şi bunăstare a acestora, iar sacrificarea lor se practică neconform cu legislaţia europeană”, se mai arată în document.

Un raport al Humane Society International (HSI) realizat în octombrie 2021 arată că abuzurile la adresa animalelor crescute în fermele de blană din România sunt practicate la scară largă de către majoritatea firmelor de profil. Potrivit raportului menţionat, o bună parte dintre ferme nu îndeplinesc standarde elementare de bunăstare a animalelor, stabilite prin Directiva Consiliului 98/58/ CE privind protecţia animalelor folosite în fermă şi de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1099/2009 privind protecţia animalelor la momentul uciderii. Mai precis, raportul arată că fermele de blană din România nu respectă articolul 4 din Directiva 98/58/CE prin care se stabilesc regulile şi condiţiile în care sunt crescute animalele, ţinând seama de specia lor şi de gradul lor de dezvoltare, adaptare şi domesticire. Una dintre problemele semnalate de raportul HSI este aceea că fermele de blană din România susţin condiţii de reproducere forţată a animalelor. Astfel, deşi unele specii de animale precum şinşilele sunt în mare parte monogame, care trăiesc în colonii de până la 100 de animale, la fermele de blană din România acestea sunt forţate la poligamie şi trebuie să trăiască separat, în cuşti. Totodată, femelele selectate pentru reproducţie, în multe dintre cazuri, rămân într-o stare perpetuă de gestaţie. Raportul mai arată că sacrificarea animalelor de blană se face, de cele mai multe ori, neconform, prin încălcarea principiilor care guvernează legislaţia europeană privind protecţia animalelor. Astfel, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1099/2009 privind protecţia animalelor la momentul uciderii, luxaţia cervicală prin care sunt sacrificate, de exemplu, şinşile din România este interzisă şi este ilegală în statele UE.

La nivelul industriei de profil nu există un circuit funcţional de prelevare şi de distrugere/incinerare a carcaselor rezultate în urma sacrificării animalelor de blană. Rapoartele unor organizaţii non-guvernamentale arată că fermele de blană care mai funcţionează în România, fie nu au contracte cu entităţi specializate în preluarea şi eliminarea carcaselor de animale, fie aceste firme nu vin să colecteze cadavrele jupuite ale animalelor. Această stare de fapt reprezintă un pericol major pentru mediul înconjurător, având în vedere riscul de contaminare a apelor subterane şi de răspândire a unor potenţiale infecţii.

În anul 2018, existau trei asociaţii ale crescătorilor animalelor de blană: Asociaţia Română de Blănuri (ARBL), AGFCICR (Asociaţia Generală a Fermierilor Individuali a Crescătorilor de Şinşila din România) şi UCCR (Uniunea Crescătorilor de Şinşila din România). Toate aceste asociaţii nu mai sunt funcţionale în momentul de faţă, iar acest lucru face dificilă monitorizarea fermelor de blană din România şi dialogul autorităţilor statului cu aceste entităţi.

În lipsa unor instrumente reale prin care să fie verificată activitatea fermelor de profil, riscul contaminării cu diverşi viruşi, inclusiv de producere a unor mutaţii de coronavirusuri, este unul destul de mare. O astfel de situaţie a fost înregistrată pe durata pandemiei de Covid-19 în fermele de nurci din Danemarca. Astfel, pe 5 noiembrie 2020, autorităţile daneze de sănătate publică au raportat detectarea unei variante SARS-CoV-2 asociată nurcii cu o combinaţie de mutaţii neobservate anterior (numite „Cluster 5”) în 12 cazuri umane. Totodată, Statens Serum Institut (SSI) din Danemarca a identificat până la acea dată şapte mutaţii unice ale proteinei spike a SARS-CoV-2 printre variantele care au circulat la nurcă şi la oameni. Potrivit unui comunicat al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din decembrie 2020, descoperirile preliminare ale autorităţilor daneze au sugerat că a existat o capacitate mai mică a anticorpilor de a neutraliza tulpina Cluster 5, rezultată din mutaţii, fapt pentru care OMS s-a exprimat în sensul necesităţii unor investigaţii suplimentare. Totodată, OMS a susţinut că există un risc crescut de infecţie cu COVID-19 la persoanele care sunt implicate în agricultură, sacrificare şi tăiere de nurci.

Proiectul de lege iniţiat de deputatul PNL îşi propune interzicerea creşterii şi uciderii animalelor în scopul obţinerii blănurilor şi comercializării lor. Prin introducerea acestei modificări legislative, România se va alinia la legislaţia UE şi la practica majorităţilor statelor europene care au introdus în legislaţia naţională o astfel de interdicţie. Întrucât în România sunt înregistrate în prezent doar ferme comerciale pentru creşterea de şinşile şi nurci, proiectul de lege presupune interzicerea expresă a creşterii acestor animale de blană în scop comercial.