Proiect PSD: Pragul pentru abuzul în serviciu să fie stabilit la 200.000 de euro

În ceea ce priveşte modificarea articolului 297, care se referă la abuzul în serviciu, iniţiatorii consideră că aplicarea unei sancţiuni penale trebuie să intervină numai când fapta este săvârşită într-o formă gravă, şi anume când fapta a cauzat o pagubă materială substanţială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro.

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, potrivit textului legislativ.

Forma actuală a articolului 297 stabileşte că abuzul în serviciu este „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

În proiectul legislativ mai mare şi o modificare a articolului 60 din Codul penal, care face referire la regimul închisorii. Astfel, iniţiatorul a adăugat două noi alineate:

„(2) Pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani se execută la domiciliu; (3) Pedeapsa cu închisoarea la domiciliu se aplică şi în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste 3 ani dar cu vârsta de cel puţin 60 de ani sau al celor care suferă de bolile grave sau incurabile stabilite prin lege”, potrivit textului normativ.

De asemenea, proiectul prevede şi modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Astfel, ar urma să fie modificat articolul 290, care face referire la denunţ.

„Denunţul poate fi făcut în termen de 6 luni de la data la care denunţătorul a aflat despre săvârşirea faptei, cu excepţia infracţiunilor contra persoanei şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale. Dacă denunţătorul nu denunţă fapta în termenul prevăzut anterior, va răspunde penal, iar denunţul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”, se arată în actul normativ.

Rădulescu argumentează, în expunerea de motive, că modificările avute în vedere doresc armonizarea legislaţiei noastre cu practica CEDO în materie.

Propunerea legislativă este susţină de 38 de parlamentari PSD, printre care deputaţii Liviu Pleşoianu şi Andreea Cosma. Proiectul se află în dezbatere la Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citeşte şi: Tudose discută miercuri despre legile Justiţiei cu delegaţii celor 43 de organizaţii civice care au cerut un dialog cu premierul

Citeşte şi: Surse: Israelul este în contact cu zece ţări, inclusiv România, pentru mutarea ambasadelor la Ierusalim

Citeşte şi: Vlad Voiculescu: Politicieni şi oameni cu influenţă au ştiut şi au profitat de serviciile preferenţiale ale medicului Lucan. Printre ei, Alexandru Arşinel şi Victor Socaciu. Sunt sute de cazuri

Citeşte şi: Sfântul Ştefan. 27 decembrie. Superstiţii şi tradiţii: Ziua în care cei certaţi trebuie să se împace

Citeşte şi: Concluzii preliminare în cazul profesorului universitar din Iaşi, Bogdan Maleon, şi al soţiei sale: Ambii s-au sinucis

Citeşte şi: Cel mai larg lanţ de restaurante din lume a închis peste 900 de locaţii în 2017: „Brandul este obosit. Chiar şi angajaţii arată obosiţi”