Proiectul bugetului de stat pe anul 2018, discutat miercuri în şedinţa de Guvern

„Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 125.955,5 milioane de lei, iar la cheltuieli în sumă de 161.731,9 milioane de lei, cu un deficit de 35.776,4 milioane de lei”, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018, dat publicităţii de Ministerul Finanţelor Publice.

La începutul lunii noiembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a publicat estimările pe anii 2017-2021 - pentru proiectul de buget 2018 - din care reiese că anul viitor România va avea un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei şi o creştere economică de 5,5%.

Potrivit CNP, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%.
Inflaţia ar urma să fie de 2,6% la sfârşitul anului 2018, cu o medie anuală de 3,1%, iar cursul de schimb va oscila în jurul mediei de 4,55 lei/euro, mai arată prognoza CNP.

Numărul mediu de salariaţi ar urma să urce cu 4,2% faţă de 2017, la 5,13 milioane de persoane, iar salariul mediu pe economie va avansa cu 11%, până la 2.614 lei net lunar. Salariul real – câştigul net ajustat cu inflaţia – ar urma să crească cu 7,7%.

Sectoarele cu cele mai mari creşteri în 2018 ar fi - potrivit prognozelor CNP - construcţiile (+7%), serviciile - care includ şi comerţul, şi transporturile (+6,2%) - şi industria (+5,2%). Importurile vor creşte cu 7,9% şi exporturile cu doar 6,5%, ceea ce ar conduce la o scădere a exportului net cu 1,4%, acesta fiind singurul indicator care ar putea frâna creşterea economică în 2018.

CNP estimează un PIB potenţial de 5,2% în 2018 (faţă de 4,6% în 2017) şi un Venit Naţional Brut de 196,1 miliarde de euro în 2018 (faţă de 181 de miliarde de euro în 2017).

Reducerea cotei de impozit pe venit la 10%, mutarea CAS de la angajator la salariat, scăderea contribuţiilor sociale la 37,25%, ca şi majorarea salariului minim la 1.900 de lei sunt prevăzute ca măsuri de politică fiscal-bugetară în Nota de fundamentare a proiectului Legii bugetului de stat pe 2018.

„Construcţia bugetară pentru anul 2018 şi perspectiva 2019-2020 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2016 în scopul stimulării creşterii economice (noul Cod Fiscal), majorările salariale şi ale unor drepturi de natura asistenţei sociale, măsuri continuate prin actele normative adoptate în anul 2017, prin care s-au reglementat majorări salariale pentru personalul din sectorul bugetar, majorări ale pensiilor şi ale altor drepturi cu caracter social, cu impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială care vor avea efect şi în anul 2018”, se arată în documentul citat.

Potrivit Notei de fundamentare, ca principale măsuri de politică fiscal-bugetară pentru anul 2018 cu impact asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare sunt menţionate:
- Reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% - Cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din investiţii (mai puţin veniturile din dividende, pentru care se menţine cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii şi din alte surse;
- Reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;
- Transferul sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii de la angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor;
- Introducerea unei noi contribuţii, respectiv „Contribuţia asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% aplicată la veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
- Reducerea contribuţiei pentru fondurile de pensii administrate privat la 3,75% începând cu data de 1 ianuarie 2018;
- Aplicarea prevederilor art. 38 alin.(3) din Legea cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, luând în considerare modificările Codului Fiscal;
- Majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018;
- Majorarea punctului de pensie la 1.100 de lei de la 1 iulie 2018;
- În perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018 nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari este de 640 de lei;
- Majorarea indemnizaţilor de care beneficiază persoanele cu dizabilităţi;
- Asigurarea unui buget pe anul 2018 pentru Ministerul Apărării Naţionale la nivelul a 2% din PIB;
- Acordarea de vouchere de vacanţă în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă;

Proiectul mai prevede şi continuarea aplicării şi în anul 2018 a unora dintre măsurile aprobate în anii anteriori, respectiv:
- munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător;
- neacordarea de tichete cadou, premii, a indemnizaţiilor de hrană şi a indemnizaţiei de vacanţă prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017;
- neacordarea de ajutoare, plăţi compensatorii la pensionare;
- menţinerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2017;
- majorarea cuantumului brut stabilit pentru luna decembrie 2017 astfel încât începând cu 1 ianuarie 2018 să se menţină nivelul net în plată în luna decembrie 2017 a unor indemnizaţii acordate pentru anumite categorii de beneficiari (indemnizaţiile persoanelor persecutate din motive politice sau etnice, indemnizaţii academicieni şi urmaşii acestora, etc.
- nealocarea a 6% din PIB pentru învăţământ şi 1% din PIB pentru cercetare, neacordarea de cupoane sociale pentru educaţia timpurie şi neacordarea echivalentului în lei a 500 euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut.

„Pentru planificarea bugetară pe anul 2018 şi estimările pe perioada 2019-2020 se stabilesc plafoane pentru anumiţi indicatori bugetari (cheltuieli totale şi sold pentru bugetul general consolidat şi anumite bugete componente ale acestuia, precum şi soldul structural anual al administraţiei publice) prin derogare de la prevederile art.6, art.7, art.14 alin.(1) şi art.26 alin.(3) din Legea nr.69/2010 republicată”, mai arată documentul.

„Reintrarea soldului structural anual al administraţiei publice pe o traiectorie de ajustare se stabileşte a avea loc începând cu anul 2019”, menţionează iniţiatorii Legii bugetului pe 2018.
Proiectul de act normativ va fi depus la Parlament, însoţit de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020 aprobată de Guvern, ca document de fundamentare.