Proiectul Constituţiei: În condiţiile Parlamentului unicameral, numărul minim de semnături pentru sesizarea CC este de 40

Potrivit proiectului de modificare a Constituţiei, articolul 146 din Legea Fundamentală privind atribuţiile Curţii Constituţionale, este modificat în ceea ce priveşte numărul minim al parlamentarilor care pot sesiza Curtea. De asemenea, sunt operate modificările necesare având în vedere că Senatul şi Camera Deputaţilor vor fi înlocuite de Camera reprezentanţilor.

Articolul 146 în forma actuală prevede că CC "(a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii".

În proiectul de modificare, acestea devin : "(a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei reprezentanţilor, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 40 de parlamentari, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea preşedintelui Camerei reprezentanţilor sau a unui număr de cel puţin 40 de parlamentari; c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea preşedintelui Camerei reprezentanţilor, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 40 de parlamentari; e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a preşedintelui Camerei reprezentanţilor, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii".

La mai multe articole au fost operate modificări impuse de introducerea Parlamentului unicameral din acelaşi motiv fiind abrogate articolul 65 privind şedinţele camerelor şi articolul 75 privind sesizarea camerelor.

O modificare minoră a fost făcută în articolul 72 din Constituţie, alineatul 2 conform căruia: "Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

În formula propusă, deputaţii şi senatorii sunt înlocuiţi cu formula "parlamentarii" iar în fraza "nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor", "fără" este înlocuit cu "decât după" şi în loc de camere apare Camera Reprezentanţilor.