Proiectul legii votului prin corespondenţă a fost ADOPTAT de Senat. Iohannis: Sper ca săptămâna viitoare să avem legea

Comisia de cod electoral a adoptat, luni, amendamentele senatorilor la legea votului prin corespondenţă şi a trimis raportul la Senat pentru a fi adoptat în plen, preşedintele Comisiei Gabriel Vlase precizând că, cel mai probabil, legea va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor miercurea viitoare.

"De principiu, calendarul este: Birou Permanent Senat azi, plen Senat, mâine vine la Camera deputaţilor, termenul de depunere a amendamentelor din partea deputaţilor este luni şi, probabil, va fi miercuri în plenul Camerei Deputaţilor", a precizat Gabriel Vlase. Odată adoptată de Camera Deputaţilor, legea va fi trimisă preşedintelui spre promulgare.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a declarat că PNL susţine proiectul depus de AEP şi nu depune niciun amendament deoarece acesta conţine 90% din propunerile liberalilor.

"Ne dorim o dezbatere rapidă, pentru că suntem condiţionaţi de elementul timp, trebuie adoptat votul până la începutul lui noiembrie, iar, pe de altă parte, susţinem acest proiect legislativ pentru că în proporţie de peste 90% conţine prevederi care se regăsesc şi în proiectul iniţiat de PNL acum şapte luni de zile", a declarat Ionuţ Stroe.

Purtătorul de cuvânt al PNL a mai spus că rămâne de văzut dacă PSD va susţine proiectul şi la dezbaterile din plen.

"Astăzi, PSD trebuie să concretizeze şi trebuie să facă dovada transpunerii vorbelor în fapte. Senatul României are astăzi pe ordinea de zi dezbaterea acestui proiect legislativ, iar noi considerăm că PSD, cum de altfel a afirmat chiar liderul său ieri, va susţine acest atât de necesar proiect legislativ, care să vină ca o garanţie în plus privind respectarea unor drepturi constituţionale, în special a dreptului la vot", a afirmat, la o conferinţă de presă, Ionuţ Stroe.

Citeşte şi: Cum vor vota românii din străinătate. Proiectul AEP privind votul prin corespondenţă, însuşit de Comisia de Cod electoral

Proiectul legii votului prin corespondenţă a rămas aproape în forma elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă, fiind adoptate unele amendamente de natură tehnică. Astfel, parlamentarii din comisie au stabilit ca plicurile cu votul prin corespondenţă să fie deschise după ora 21.00 când se închid urnele şi nu între orele 7.00 şi 21.00, cum a fost iniţial.

Comisia de Cod electoral şi-a asumat, săptămâna trecută, proiectul privind votul prin corespondenţă, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă.

Proiectul elaborat de AEP prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot.

"În sensul prezentului titlu, prin alegător se înţelege cetăţeanul român cu drept de vot, având domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform legii", se precizează în proiect.

Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei de votare. Acesta "are obligaţia de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă". De asemenea, se stipulează că "exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă în numele sau în locul altui alegător este interzisă".

Cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înscrie la vot prin corespondenţă în Registrul electoral.

În ceea ce priveşte înregistrarea alegătorilor, proiectul propune două modalităţi prin care cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot: "prin cerere scrisă, datată şi semnată depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate" sau "prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate".

Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sunt următoarele: la alegerile parlamentare la termen şi prezidenţiale - între 1 martie şi 30 iunie din anul în care au loc alegeri; la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European - între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care are loc scrutinul şi data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru PE.

Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.

Potrivit proiectului, în termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate.

AEP pune listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în termen de 5 zile de la data constituirii acestuia.

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot; certificatul de alegător; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.

Compania Naţională "Poşta Română" S.A. asigură trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, prevede proiectul.
Buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz.

Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondenţă cuprinzând toţi candidaţii la scrutinul respectiv, precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor, în spaţiile accesibile publicului din sediile proprii. Prin derogare, buletinele de vot prin corespondenţă pot fi imprimate prin grija alegătorilor.

 Iohannis: Sper ca săptămâna viitoare să avem legea votului prin corespondenţă

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că este "foarte bucuros" că Senatul a adoptat proiectul de lege privind votul prin corespondenţă şi că speră ca săptămâna viitoare să "fim în posesia unei astfel de legi".

"Sunt foarte bucuros că astăzi Senatul a votat proiectul legii şi sper în continuare ca partidele să-şi menţină acest entuziasm pentru legea votului prin corespondenţă şi, poate, săptămâna viitoare, deja să fim în posesia unei astfel de legi", a declarat preşedintele.

"Avem o guvernare care s-a dovedit incapabilă să asigure condiţiile necesare pentru exercitarea acestuia de către toţi cetăţenii în ţară şi în străinătate. Absenţa unei legi a votului prin corespondenţă ar fi în continuare o piedică în a garanta tuturor cetăţenilor români, oriunde s-ar afla ei, dreptul al vot. (...) Sper că există înţelepciunea la nivelul tuturor partidelor pentru a schimba cât mai repede această stare de fapt şi de a finaliza acest proiect", a mai spus Iohannis.

Şeful statului a menţionat totodată că "ne aflăm în perioada imediat premergătoare construirii bugetului" şi a arătat că "practica direcţionării de resurse de la bugetul statului pentru a influenţa procesul electoral nu are ce căuta într-o democraţie puternică".

"Ne aflăm în perioada imediat premergătoare construirii bugetului. Îmi doresc ca el să fie rezultatul unei viziuni, al asumării unor obiective în interesul întregii societăţi şi a respectării angajamentelor luate de întreaga clasă politică nu al unor calcule electoraliste sau interese partizane. Practica direcţionării de resurse de la bugetul statului pentru a influenţa procesul electoral nu are ce căuta într-o democraţie puternică. Renunţarea la un asemenea mod de lucru ar fi tocmai expresia unui comportament responsabil", a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a făcut aceste declaraţii la Biblioteca Centrală Universitară, unde a fost prezent la evenimentul "Magna Carta, fundamentul statului de drept britanic, cu o istorie de 800 de ani". La eveniment au luat parte şi ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, procurorul general, Tiberiu Niţu.