Video Proiectul lui Tăriceanu privind numirea în funcţiile-cheie din justiţie, adoptat tacit de deputaţi / CSM: Iniţiativa lui Tăriceanu contravine Constituţiei. Tăriceanu: Sunt cu totul şi cu totul surprins - VIDEO

Termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final a fost 6 iunie 2016, la o zi după alegerile locale.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat în luna ianuarie depunerea unui proiect de lege prin care preşedintele României şi ministrul Justiţiei să nu mai facă numirile-cheie din justiţie, cum ar fi pentru funcţiile de preşedinte ÎCCJ, procuror general, procuror şef al DNA, procuror şef al DIICOT.

"Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau preşedintele, ministrul Justiţiei, deci factori politici, să scoatem de sub incidenţa factorului politic complet şi lăsăm CSM pentru procurori şi ÎCCJ pentru judecătorii Înaltei Curţi să aleagă preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii", a declarat Tăriceanu într-o conferinţă de presă în care şi-a prezentat intenţiile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

"Propunerea pe care o fac este ca aceste numiri să ţină numai de ÎCCJ. Cu alte cuvine, ÎCCJ îşi alege din rândul ei, fără niciun fel de intervenţie din afară preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii, ei se aleg de către membrii Curţii", a spus preşedintele Senatului.

Tăriceanu a propus ca ''procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţiei ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora'' să fie numiţi de CSM ''dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

În prezent, art. 53, alin. 1 stipulează că preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani".

De asemenea, proiectul de lege prevede că revocarea din funcţie se face de către cine face numirea pentru că "trebuie să existe o simetrie".

"A doua propunere se referă la mecanismul revocării. Întotdeauna trebuie să existe o simetrie, cei care fac numirea, fac şi revocarea. (...) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai ÎCCJ se face de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea Adunării generale pentru motivele prevăzute la art. 51 din Legea 303/2004", a mai spus Tăriceanu.

În prezent, revocarea acestora din funcţie de face de către preşedintele României, la propunerea CSM. În iniţiativa sa legislativă, Călin Popescu Tăriceanu propune ca alin. 2 al articolului 53 să fie abrogat - "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".

Adoptarea vine în contextul în care preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, îşi încheie cel de-al doilea mandat, ea fiind deja desemnată judecător la CCR la propunerea Administraţiei Prezidenţiale, iar mandatul ei începând cu data de 13 iulie.

Senatul este camera decizională în cazul acestui proiect.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-a declarat surprins de criticile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe marginea proiectului său de lege care îl exclude pe preşedintele Romaniei din procedura de numire a mai multor funcţii-cheie din justiţie.

''Am rămas cu totul şi cu totul surprins de punctul de vedere al CSM, care, pe de o parte, vorbeşte ori de câte ori are ocazia – şi foarte bine face – despre necesitatea independenţei justiţiei. Propunerea mea este tocmai de a acorda o independenţă şi mai mare numirilor de la nivelul judecătorilor şi procurorilor şi de a scoate aceste numiri de sub zona politică, aşa încât reacţia CSM chiar m-a surprins'', a afirmat miercuri Călin Popescu Tăriceanu.

Şeful Senatului a subliniat că membrii CSM vorbesc despre necesitatea independenţei justiţiei, dar atunci când se face o propunere de a creşte independenţa o refuză.

''Va rămâne ca acest proiect de lege să fie dezbătut în Senat şi sper să reuşim să facem un pas înainte – ceea ce înseamnă o reală independenţă a justiţiei'', a adăugat Tăriceanu.

CSM a avizat negativ proiectul semnat de Tăriceanu, arătând că deşi ''pare în acord cu principiile democratice care fundamentează alegerile libere, este deficitară sub mai multe aspecte''.

Astfel, CSM arată că în textul iniţiativei nu se arată concret care este modalitatea concretă de organizare a alegerilor pentru preşedintele ÎCCJ sau ce cvorum este necesar, dar şi că eliminarea Consiliului din procedura de numire în funcţiile de conducere de la ÎCCJ contravine Constituţiei, mai precis articolului 125 (2) care prevede că ''propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice''.

''Pe fondul propunerii, s-a apreciat că pentru exercitarea în condiţii optime a acestor funcţii de conducere este necesară verificarea unor aptitudini de conducere şi organizare a activităţii instanţei supreme, care nu pot fi surprinse în mod corespunzător în cadrul formulei propuse (alegeri, n.r.), (...) fiind posibil ca alegerea unora dintre judecători să nu aibă la bază abilităţile manageriale ale acestora'', argumentează CSM.

Consiliul nu este de acord nici cu schimbarea modului de numire a celor mai înalte funcţii din Ministerul Public. ''Plenul a avut în vedere, în esenţă, faptul că pentru independenţa sistemului judiciar este important ca numirea în cele mai importante funcţii de conducere din ierarhia Ministerului Public, precum şi revocarea din aceste funcţii de conducere să se realizeze de preşedintele României, la propunerea CSM, într-o modalitate similară numirii în funcţii de conducere la ÎCCJ, astfel încât atribuţia esemţială de selectare a persoanei nominalizate să aparţină reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti, nu puterii executive'', în acordul cu articolul 94 din Constituţie potrivit căruia preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege.

Tăriceanu a propus ca ÎCCJ să îşi aleagă din rândul ei, fără niciun fel de intervenţie din afară preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii şi ca procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţiei ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora să fie numiţi de CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Citeşte şi: Tăriceanu face apel la premierul Cioloş să-l demită pe ministrul Agriculturii. "Moţiunea simplă este un semnal foarte puternic adresat primului ministru"

Citeşte şi: Copreşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu: Sunt îngrijorat de prezenţa slabă la vot. Fac apel la români să meargă la vot