Propunerea Scripcaru: Nu văd care e problema dacă Ţinutul Secuiesc s-ar numi chiar aşa

Cerinţa expresă a UDMR ca Harghita, Covasna şi Mureş să formeze un judeţ de sine stătător în cadrul reorganizării administrative forţează PDL să ia în calcul modificarea proiectului pregătit pentru asumare, notează Gândul.

"După ce în întâlnirea coaliţiei, de marţi dimineaţa, nu au reuşit să ajungă la un compromis cu partenerii lor de guvernare, pedeliştii au discutat în cadrul Biroului Permanent varianta trasării unor microstructuri zonale în interiorul superjudeţelor. Concret, noile judeţe să conţină anumite ţinuturi care, în ciuda faptului că nu ar avea personalitate juridică, ar urma să primească drepturi de reprezentare la nivel naţional şi european. Ideea a fost lansată de către George Scripcaru, primarul Braşovului, oraş programat să devină capitala regiunii Centru, structură ce înglobează şi judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Practic, vicepreşedintele democrat-liberal i-a spus lui Emil Boc că cea mai bună variantă de compromis este aceea de a accepta reunirea celor trei judeţe sub denumirea de «Ţinutul Secuiesc», alături de alte zone precum «Ţara Bârsei», sau «Ţara Haţegului», astfel încât orgoliile maghiarilor să fie satisfăcute", se arată în materialul publicat de "Gândul".

Propunerea a fost confirmată de către George Scripcaru, care a explicat cum anume vede rezolvarea diferendului pe care PDL îl are cu partenerul său de guvernare.

"Nu cred că e un capăt de lume dacă se va acorda un anumit grad de reprezentare celor trei judeţe. Trebuie să ţinem cont de specificul componentei culturale, de tradiţiile fiecărei zone. Personal nu m-ar deranja dacă Ţinutul Secuiesc ar primi un anumit drept de reprezentare, fiind o zonă cu anumite tradiţii. Nu văd care ar fi problema dacă s-ar numi chiar aşa. Cred că prin dialog putem rezolva toate aceste probleme şi cel mai important lucru este faptul că administraţia va fi mai aproape de cetăţean", a precizat, pentru "Gândul", primarul Braşovului.

Expunerea lui Scripcaru nu a fost primită cu prea multă căldură din partea premierului, notează "Gândul". Deşi nici nu a aprobat, nici nu a contrazis cele spuse de vicele PDL, Boc a dat de înţeles pe parcursul întâlnirii că nu este dispus să dea satisfacţie UDMR-ului. "Am făcut destule concesii", le-a spus primul ministru pedeliştilor care au ridicat problema pretenţiilor colegilor de coaliţie, conform surselor "Gândul".

Denumirea noilor judeţe este un alt punct de discuţie printre membrii BPN-ului. Mai exact, liderii din teritoriu au primit termen două săptămâni pentru a dezbate în teritoriu problema numelui pe care îl vor purta noile structuri. Dacă în anumite cazuri precum cel al regiunilor Vest, Sud şi Nord-Est nu există mari disensiuni, acestea urmând a fi denumite cel mai probabil Oltenia, Banat, respectiv Moldova, sau Moldova-Bucovina, este de aşteptat ca, în cazul regiunilor precum Nord-Vest şi Sud-Est, dezbaterile să fie aprinse.

Nu doar şefii de filiale au primit, însă, sarcini. Miniştrii au primit de asemenea misiunea de a face bilanţul în instituţiile pe care le conduc. Fiecare minister va demara în această săptămână evaluarea reducerii numărului de deconcentrate şi structuri în teritoriu, astfel încât până la finalul acestei luni să poată fi făcută o simulare la nivelul întregului aparat guvernamental.

Dincolo de discuţiile pe marginea trasării noilor "graniţe" regionale, democrat-liberalii nu au reuşit să ia nici o decizie finală privind modalitatea prin care "reforma" administrativă va fi aplicată. Deşi, iniţial, varianta asumării răspunderii în faţa Parlamentului era agreată de Boc, marţi, premierul nu a mai scos nici un cuvânt despre o nouă prezentare în faţa legislativului. Surse "Gândul" dau însă ca probabilă organizarea unei sesiuni extraordinare la începutul lunii iulie, imediat după ce preşedintele Traian Băsescu se va adresa parlamentului.

"Tactica PDL vizează varianta de rezervă: în cazul în care nu ar cădea la pace cu UDMR şi nu ar beneficia de garanţia susţinerii Uniunii în cazul unei moţiuni de cenzură, democrat-liberalii se vor baza pe faptul că opoziţiei i-ar fi mult mai greu să-şi mobilizeze parlamentarii la vot, dat fiind că o bună parte se vor afla în rolul de turişti", notează "Gândul".