Propuneri în an electoral: PNL vrea 1 miliard pentru noi spitale, partidul Mariei Grapini taxă de solidaritate pentru mărirea pensiilor

Liberalii cer ca Ministerul Sănătăţii şi Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice să aloce sumele necesare construirii de noi spitale conform unui plan de investiţii aprobat la nivel naţional.

Astfel, ''pentru investiţiile prevăzute la articolele 193 şi 198 Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice vor aloca un buget anual de 1 miliard de lei, astfel, încât în fiecare an să se poată demara construcţia unui nou spital, în baza unei liste care va fi aprobată prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice'', se arată într-o propunere legislativă privind completarea articolului 198 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, semnată de peste 20 de liberali.

Parlamentarii PNL susţin că dacă s-ar aloca anual 1 miliard de lei pentru acest obiectiv, în decurs de 9 ani ar putea fi construite 12 spitale la cheie, ultramoderne, fiecare având 800 de paturi, la standardele actuale de exigenţă.

''Astfel, până în 2025 ar putea exista câte un spital modern în toate centrele universitare medicale'', promit liberalii.

Iniţiatorii propun începerea construirii în anul 2017, anul care va urma alegerilor electorale, a 4 spitale noi, urmând ca peste 3 ani, în 2020, când primele spitale vor fi gata, să se demareze construcţia a încă 4 spitale "şi aşa mai departe", potrivit expunerii de motive.

În textul menţionat se mai arată că, în prezent, trei sferturi din spitalele din România sunt construite înainte de 1980, când România îşi construise un sistem de spitale pavilionare.

"Sistemul a fost bun la vremea respectivă, dar este ineficient în zilele noastre, pacientul fiind transportat îm 4-5 unităţi pavilionare", sunt de părere iniţiatorii.

De asemenea, "cheltuielile cu un spital nou sunt cu 40% mai mici decât cele cu unul existent - şi amortizarea noilor spitale s-ar face într-un termen mult mai scurt''. ''Eficienţa sa este crescută, atâta vreme cât s-a dezvoltat reţeaua de transport rapid a pacienţilor cu ambulanţe şi pe calea aerului'', mai argumentează liberalii, potrivit cărora ''fiecare leu deturnat înseamnă multe vieţi puse în pericol''.

Aceştia afirmă că ''în ţările civilizate nimeni nu mai renovează un spital vechi de 40-50 de ani pentru că nu mai corespunde standardelor" şi este mai iefin să construieşti altul.

Un alt argument al iniţiatorilor ar fi că infecţiile intraspitaliceşti apar cu o frecvenţă mai mare într-un spital vechi, "germenii stând cantonaţi în pereţi, canalizare, tâmplărie şi pe alte suprafeţe, iar la un moment dat este imposibil să mai lupţi împotriva lor pentru că dezvoltă o mare rezistenţă la antibiotice".

Dacă liberalii sunt preocupaţi, în an electoral, de construcţia de noi spitale, senatorii Ioan Ghise şi Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio, membri ai Partidului Puterii Umaniste (PPUSL), vor să mărească pensiile, prin instituirea unei taxe de solidaritate socială aplicabilă operatorilor economici, persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit.

''Programul de solidaritate socială constă în instituirea taxei de solidaritate socială aplicabilă operatorilor economici, persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit'', iar cunatumul taxei de solidaritate socială este de 1% din profitul anual al fiecărui operator economic, potrivit propunerii legislative privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse.

Taxa de solidariate se plăteşte anual şi se aplică operatorilor economici, plătitori de impozit pe profit, a căror cifră de afaceri anuală este mai mare de 4.440.000,00 de lei, potrivit proiectului de lege.

"Sumele acumulate din plata taxe de solidariate socială se constituie ca sursă a bugetului asigurărilor sociale de stat şi vor fi utilizate pentru creşterea cuantumului tuturor pensiilor mai mici decât salariul minim pe economie", mai arată sursa citată.

Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, că ''polarizarea socială si economică a atins cote extreme în România''.

''În cazul pensionarilor limita de jos a sărăciei este de mult depăşită, aproximativ jumătate de milion de pensionari primesc pensia minimă garantată de stat în cuantum de 400 del ei. Aceste persoane nu îşi pot asigura surse suplimentare de venit'', susţin senatorii Ioan Ghişe şi Laurenţiu Mihai, care reamintesc că potrivit INS coşul minim garantat de supravieţuire depăşeşte 1850 de lei lunar.

Iniţiatorii consideră că ''într-o perioadă în care chiar şi agenţii economici cu o pondere semnificativă pe piaţa internă din România solicită şi primesc ajutor de la stat, reglementarea unei modalităţi de susţinere a pensionarilor este absolut necesară''.