Proteste în timpul discursului susţinut la Bucureşti de preşedintele Dumei ruse. Reacţia lui Narîşkin: "Un gest neruşinat"

UPDATE 16:40 - Protestul parlamentarilor ucraineni din Senat, calificat de Narîşkin drept "un gest neruşinat"

Preşedintele Dumei de Stat din Rusia, Serghei Narîşkin, a calificat protestul parlamentarilor ucraineni faţă de anexarea Crimeei, din timpul Adunării Parlamentare a CEMN de la Bucureşti, drept un "semn de laşitate" şi un "gest neruşinat".

"Toţi cei care au fost prezenţi în sală au văzut acest gest neruşinat care a fost făcut de unii colegi şi mi se pare că acele fapte şi gesturi nu pot să aibă loc. Nu trebuie să aibă loc pentru că dialogul dintre parlamentari trebuie să fie făcut într-o atmosferă deschisă şi fără aceste semne de laşitate", a spus Narîşkin, la Senat, unde s-a desfăşurat Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre.

Referitor la acuzaţiile parlamentarilor ucraineni privind anexarea Crimeei, politicianul rus a susţinut că referendumul din martie 2014 a fost făcut "în mod foarte deschis" şi că situaţia ar fi fost mult mai gravă pentru cetăţenii peninsulei decât situaţia din Doneţk şi Lugansk, dinainte de încetarea focului.

"În martie 2014 poporul din Crimeea a făcut în mod foarte deschis şi observat de toată lumea alegerea. În acea perioadă, mulţi politicieni din ţările vestice au vizitat Crimeea şi au văzut cu proprii lor ochi cum trăieşte poporul acolo şi ce simte. Dacă cetăţenii de acolo nu ar fi făcut această alegere în martie 2014, lucrurile ar fi fost mult mai grave pentru ei, poate mult mai grave decât tot ce a fost pe teritoriul Doneţk şi Lugansk, înainte de încetarea focului, conform acordurilor. Datorită acestei alegeri pe care au făcut-o cetăţenii de acolo, noi am evitat un lucru mult mai grav", a declarat oficialul rus.

De asemenea, Narîşkin a spus că a avut loc un referendum în peninsulă încă din 1991, prin care locuitorii şi-au exprimat dorinţa de a face parte din Federaţia Rusă, dar nu a fost luat în considerarea de guvernul rus de atunci.

"În 1991 pe teritoriul Crimeei s-a ţinut un referendum cu întrebarea era dacă poporul peninsulei vrea să rămână în componenţa acelei ţări mari în care au fost timp de două secole şi nimeni nu a luat în seamă rezultatele acelea, cu 98% pentru. Din păcate, nu au fost luate în considerare rezultatele nici de guvernul de atunci al Federaţiei Ruse, pot să spun că aceasta a fost o miopie politică a guvernului nostru", a spus oficialul rus.

Preşedintele Dumei ruse de Stat Serghei Narîşkin participă, vineri, la Bucureşti, la lucrările Adunării Generale a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), care se desfăşoară la Senat.

La scurt timp după ce preşedintele Dumei de Stat a Adunării Federale a Federaţiei Ruse, Serghei Narîşkin, şi-a început discursul în Senat, şase persoane, parlamentari ucraineni, au ieşit în faţă cu două pancarte pe care era scris "Putin return Crimeea back to us" şi "2008 - Georgia, 2014 - Ukraine - Who's next? - Putin stop!".

De asemenea, un membru al delegaţiei ucrainene a strigat ”Afară din Crimeea”.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-a arătat deranjat de manifestarea ucrainenilor şi i-a invitat pe aceştia în mai multe rânduri să ia loc în sală.

Serghei Narîşkin, însă, nu a fost deranjat de proteste, continuându-şi discursul.

La finalul discursului susţinut de diplomatul rus au început să apară şi reacţii din sală ale participanţilor - câţiva au aplaudat, iar majoritatea au bătut cu palmele în masă preţ de câteva secunde şi au vociferat.

La Bucureşti are loc Adunarea Generală a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), cu tema principală de dezbatere "Realizarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile în regiunea CEMN: implicarea parlamentară".

Preşedinţia prin rotaţie a APCEMN este preluată de Rusia, lucrările forului având loc vineri la Senat, în prezenţa preşedintelui Dumei de Stat.

La încheierea reuniunii, în urma căreia Rusia preia preşedinţia APCEMN, susţin declaraţii comune de presă preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi preşedintelei Dumei de Sstat Sergey Naryshkin.

Preşedintele Dumei Serghei Narîşkin se află pe o listă cu oficiali ruşi care au interdicţie de acces în Uniunea Europeană.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, însă, că Serghei Narîşkin a putut fi invitat la summit-ul APCEMN având în vedere ”obligaţia de drept internaţional de a permite intrarea celor care, în temeiul unui acord multilateral, se bucură de privilegii şi imunităţi”.

"Ministerul Afacerilor Externe subliniază faptul că România acordă o importanţă deosebită implementării corecte a regimurilor de sancţiuni, în deplină conformitate cu prevederile instrumentelor internaţionale. Decizia Senatului României de a adresa invitaţia de participare preşedintelui Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Sergey Naryshkin, la cea de-a 46-a sesiune a Adunării Generale a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre a avut în vedere faptul că România are o obligaţie de drept internaţional de a permite intrarea pe teritoriul său a celor care, în temeiul unui acord multilateral, se bucură de privilegii şi imunităţi", precizează MAE.

Astfel, instrumentul UE prin care au fost introduse restricţiile privind admisia - impuse unor oficiali ruşi (menţionaţi în anexa la Decizia 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei) - stabileşte în mod clar şi neechivoc faptul că restricţiile nu se aplică în situaţia în care un stat membru are o obligaţie de drept internaţional decurgând dintr-un acord multilateral care conferă privilegii şi imunităţi, menţionează sursa citată.

"Or, în acest caz, România este parte din 2006 la Protocolul adiţional privind privilegiile şi imunităţile Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN) semnat la Baku la 31 octombrie 2003, ratificat prin Legea nr. 42 din 8 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 238 din 16 martie 2006, document internaţional cu valoare juridică obligatorie care obligă statele părţi să acorde privilegiile şi imunităţile reprezentanţilor celorlalte părţi la Protocol", se mai arată în comunicat.

"Conform articolului 5 lit. d) din acest Protocol, între privilegiile avute în vedere este inclusă scutirea de formalităţi la intrarea în ţară - ceea ce înseamnă dreptul de a intra pe teritoriul statului organizator. Astfel, România are obligaţia de a scuti reprezentanţii Rusiei care participă la lucrările APCEMN de la restricţiile privind intrarea pe teritoriul său, această obligaţie izvorând din cuprinsul unui acord multilateral care conferă privilegii şi imunităţi", menţionează MAE.

Ministerul de Externe precizează totodată că România a informat partenerii din UE cu privire la acest caz.