PSD face în CExN prima analiză formală a eşecului la prezidenţiale şi decide paşii de urmat

Reuniunea CExN de joi se va desfăşura sub auspiciile unor poziţii publice contradictorii exprimate la nivelul leadership-ului partidului de Victor Ponta şi Liviu Dragnea referitoare la momentul convocării congresului partidului, for care ar urma să facă analiza eşecului de la prezidenţiale.

Astfel, Liviu Dragnea a precizat, public, că are asentimentul majorităţii liderilor de filiale pentru organizarea rapidă a unui congres în 20 decembrie, urmând ca partidul să se ocupe ulterior de guvernare. Dragnea a spus că, dacă nu se decide organizarea unui congres, atunci un Consiliu Naţional de analiză şi de lansare a unor proiecte politice ar putea avea loc oricând.

Ulterior acestei declaraţii făcute de Dragnea, Ponta a precizat, la revenirea din vacanţa în Dubai, că PSD îşi poate face analizele privind ratarea prezidenţialelor în primăvară, prioritare fiind acum restructurarea Guvernului şi prezervarea majorităţii parlamentare prin includerea PLR la guvernare.

Membrii CExN vor decide, joi, între cele două poziţii exprimate public de Ponta şi Dragnea, urmând să stabilească dacă vor convoca congresul în acest an sau la sfârşitul anului viitor. Decizia va avea în vedere faptul că la congres nu se vor face doar analize, ci se va alege şi noua conducere a PSD, atât Ponta, cât şi Dragnea anunţând public că îşi depun mandatele în caz de eşec la prezidenţiale.

O altă temă importantă asupra căreia CExN va trebui să ia joi o decizie priveşte păstrarea guvernării, în condiţiile în care şi aici părerile sunt împărţite.Astfel, vicepreşedintele PSD, Robert Negoiţă, primar al Sectorului 3, a fost primul care a solicitat retragerea PSD de la guvernare în urma votului dat la prezidenţiale în favoarea lui Klaus Iohannis.Ulterior, ceilalţi social-democraţi au optat pentru menţinerea guvernării, în condiţiile operării unei remanieri a Executivului, cu consultarea prealabilă şi votul CExN.

Dacă social-democraţii vor stabili că îşi doresc să păstreze guvernarea, vor trece la pasul următor, operând nu o remaniere, ci o restructurare a Executivului.

Membrii CExN, care sunt în mare parte preşedinţii filialelor judeţene, îşi vor da cu părerea asupra componenţei viitorului Cabinet, în condiţiile în care Victor Ponta va decide să îi consulte şi să le ceară votul.

Cel mai vocal social-democrat pe această temă a fost senatorul Mircea Geoană, care a propus ca viitorul guvern să fie mai suplu, să aibă mai puţine ministere, iar miniştrii propuşi să fie votaţi de CExN. Geoană a propus, totodată, reactivarea Consiliului Naţional şi convocarea acestui for, ca etapă intermediară, până la congres, şi a cerut alegerea unui nou preşedinte a CN, în funcţia păstrată pentru Adrian Năstase.

Surse din partid au precizat, în repetate rânduri, că o remaniere guvernamentală se impune imediat şi că miniştrii vizaţi ar fi Ioana Petrescu (Finanţe), Remus Pricopie (Educaţie), Mihnea Costoiu (ministru delegat pentru Cercetare) şi Bogdan Stanoevici (ministru delegat pentru Românii de pretutindeni). Remanierea lui Costoiu şi Stanoevici ar avea şi cauze legate de pierderea alegerilor prezidenţiale, în condiţiile în care Costoiu este preşedintele PSD Diaspora, iar Stanoevici are atribuţii legate direct de Diasporă.

Pe de altă parte, Victor Ponta i-a promis liderului PLR, Călin Popescu Tăriceanu, două posturi în viitorul Cabinet, el vizând astfel prezervarea majorităţii parlamentare în cazul eventualei ”dezertări” a UDMR.

Ponta va propune, astfel, o restructurare a Cabinetului, care va conţine mai puţine ministere, în condiţiile în care, potrivit unor surse, nu vor mai exista nici majoritatea posturilor de ministru-delegat.

Până la urmă, social-democraţii vor alege, joi, grosso-modo, între a scoate cuţitele pe masă şi a găsi ţapul ispăşitor pentru eşecul la prezidenţiale, pe de o parte, şi a pune batista pe ţambal, pe moment, de dragul menţinerii guvernării, pe de altă parte.

Prima variantă ar putea implica demisii ad-hoc, excluderi, convocarea imediată a unui congres extraordinar pentru alegeri, în timp ce a doua variantă ar implica menţinerea status-qou-ului actual, precum şi a echipei Ponta-Dragnea la conducerea partidului şi, implicit, în fruntea guvernului pentru o perioadă care nu ar mai depinde în primul rând de PSD, ci de o eventuală decizie a opoziţiei de a forma o majoritate parlamentară în 2015.