PSD: Raportul CE critică Parlamentul pentru decizii privind imunitatea şi urmărirea penală

Proiectul de raport al CE pe tema justiţiei, citat de PSD, menţionează că MCV a fost "creat pentru a ajuta noile state membre să satisfacă nevoia de a avansa reformele judiciare şi de a realiza eforturi concertate în lupta împotriva corupţiei".

"Acest mecanism permite CE să lucreze strâns la nivel politic şi tehnic cu autorităţile române spre a urmări şi evalua progresul, spre a oferi asistenţă tehnică şi sprijin financiar", se mai arată în raport, potrivit eurodeputaţilor PSD, care apreciază că din document rezultă că, exceptând inspectarea situaţiei din România în domeniul Justiţiei, Comisia nu a oferit nicio consultanţă tehnică şi niciun sprijin financiar în cadrul MCV.

Eurodeputaţii PSD susţin de asemenea că experţii CE critică faptul că Parlamentul României ia decizii, în exercitarea atribuţiilor sale constituţionale, referitor la imunitatea şi declanşarea urmăririi penale a demnitarilor.

De asemenea, raportul CE critică faptul că persoanele acuzate de săvârşirea unor infracţiuni utilizează, în Justiţie, instrumentele juridice destinate apărării dar şi că partidele politice, în procesul legislativ, fac politică.

Potrivit PSD, raportul cere Parlamentului să valideze cererile Parchetului fără nicio posibilitate de a le respinge şi solicită partidelor să renunţe la diferenţele ideologice în procesul legislativ, care astfel ar fi depolitizat. Totodată raportul cere acuzaţilor, potrivit PSD, să nu utilizeze dreptul la apărare. În aceste condiţii, potrivit CE, procedurile judiciare s-ar scurta iar legile ar fi mai clare. Eurodeputaţii PSD susţin însă că "această concepţie antiparlamentară şi antipluralistă are un caracter dictatorial şi atacă bazele statului de drept".

Potrivit declaraţiei menţionate, experţii CE mai propun "monitorizarea eficienţei sistemului judiciar în procesele privind corupţia la nivel înalt". Această propunere nu precizează care sunt criteriile eficienţei, cine ar putea să-i monitorizeze pe judecători şi care ar fi măsurile prin care monitorii ar putea determina creşterea eficienţei.

De asemenea, proiectul de raport menţionează că "DNA şi-a menţinut un bun traseu de investigaţii nepartizane". Europarlamentarii social-democraţi subliniază că această constatare este singura cu adevărat laudativă din întreg raportul, dar este, în opinia lor, "total neargumentată şi în contradicţie cu percepţia larg răspândită privind politizarea acţiunilor acestei instituţii".

"De fapt, în raport nu se găseşte niciun argument pe baza căruia s-a ajuns la concluzia caracterului nepartizan al investigaţiilor DNA. Pe de altă parte, experţii CE nu au investigat niciuna dintre alegaţiile privind caracterul partizan al activităţii DNA. Faptul că cercetările DNA se fac cu anunţarea prealabilă a presei şi cu o largă mediatizare, încălcând atât dreptul la imagine cât şi prezumţia de nevinovăţie a celor acuzaţi, nu a fost cercetat de experţii CE. Aceşti experţi nu au căutat să identifice nici cauzele pentru care majoritatea dosarelor pregătite de DNA apar ca neconvingătoare în faţa instanţelor române neputând conduce, până în prezent, la nicio condamnare judecătorească în cazuri de corupţie la nivel înalt. Adevărul e că tocmai politizarea luptei împotriva corupţiei, în primul rând de către DNA, explică progresele modeste ale acestei lupte. Prin partizanatul lor în muşamalizarea deficienţelor DNA, experţii CE devin complici ai amintitei politizări şi co-responsabili pentru lipsa progresului aşteptat", susţine delegaţia PSD în PE.

Potrivit europarlamentarilor, proiectul de raport conţine o propunere ca România să adopte o lege care să prevadă ca judecarea excepţiei de neconstituţionalitate să nu suspende desfăşurarea procesului în cadrul căruia excepţia a fost ridicată. "Dacă o atare propunere ar fi acceptată, s-ar ajunge ca instanţele să pronunţe hotărâri în baza unor legi posibil neconstituţionale înainte ca neconstituţionalitatea lor să fie stabilită de Curtea Constituţională. În cazul legii penale, s-ar ajunge ca o persoană să înceapă executarea pedepsei cu închisoarea în baza unei legi care ulterior e declarată neconstituţională. Acesta nu este un preţ acceptabil pentru accelerarea desfăşurării proceselor judecătoreşti într-un stat de drept", susţin eurodeputaţii social-democraţi, criticând dur proiectul de raport al Comisiei.

Ei le dau însă dreptate experţilor CE care susţin în documentul ce va fi publicat săptămâna viitoare că "un efort preventiv cu caracter structural poate produce mai multe rezultate pe termen lung decât abordarea constând în sancţionarea legală a oricărui caz în parte".

De asemenea, europarlamentarii PSD mai arată că în afara "soluţiilor nedemocratice, ineficiente şi eronate din punct de vedere profesional referitor la problemele mai sus menţionate (…) restul măsurilor sugerate de experţii CE au un caracter de maximă generalitate iar problemele la care se referă se regăsesc sub o formă sau alta şi cu o magnitudine sau alta la nivelul majorităţii statelor membre ale UE".

Eurodeputaţii susţin, în declaraţia transmisă MEDIAFAX, că analiza acestor propuneri de măsuri şi, pe cale de consecinţă, a problemelor pe care acestea doresc să le rezolve conduce la concluzia că MCV nu se justifică a fi continuat sau cel puţin a fi continuat în forma sa actuală.

Europarlamentarii români apreciază că modificarea raportului precum şi investigarea bunei credinţe şi a profesionalismului experţilor CE apar ca absolut necesare. Ei îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu conţinutul proiectului de raport al Comisiei Europene vizând progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare şi consideră că în măsura în care, în timpul scurt rămas până la anunţata publicare a raportului, textul acestuia nu va suferi "serioase modificări", se va putea ajunge la situaţia în care atât Parlamentul European cât şi Guvernul României să îl respingă în totalitate ca fiind antidemocratic şi contraproductiv în lupta împotriva corupţiei.

Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat, pe 9 iulie, că rapoartele pe tema justiţiei pentru România şi Bulgaria vor fi publicate la 22 iulie.