Italia primeşte tot mai puţin gaz din Rusia. Guvernul ar putea declara stare de alertă

Rusia furnizează 40% din gazele naturale ale Uniunii Europene. De asemenea, aceasta furnizează 27% din petrolul importat de UE, iar blocul comunitar plăteşte Rusiei aproximativ 400 de miliarde de euro pe an în schimb, scrie BBC. 

Ca răspuns la invazia lui Vladimir Putin în Ucraina, UE a luat măsuri pentru a se debarasa de combustibilii fosili ruşi, interzicând majoritatea importurilor de petrol până la sfârşitul anului 2022.

Aceasta s-a angajat să reducă importurile de gaze din Rusia cu două treimi în decurs de un an, dar a fost dificil să se ajungă la un acord cu privire la alte măsuri, cum ar fi o interdicţie totală a importurilor.

Războiul din Ucraina, ziua 1119. Trump și Putin au vorbit la telefon. Putin e de acord cu oprirea pentru 30 de zile a atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene / Italia și Spania ezită în privința planului UE de ajutor militar pentru Ucraina

Europa a schimbat produsele pe care le importă din Rusia, dar încă îi aduce miliarde lui Putin

Statele membre au fost îndemnate să stocheze gazele în timpul lunilor de vară mai calde, înainte de creşterea cererii de combustibil din timpul iernii, dar ultimele măsuri luate de Rusia pentru a reduce oferta au sporit îngrijorările legate de faptul că continentul ar putea avea dificultăţi în a acumula suficiente rezerve.

Italia ar putea declara săptămâna viitoare o „stare de alertă” sporită în ceea ce priveşte gazele naturale dacă Rusia continuă să îşi reducă livrările, au declarat pentru Reuters două surse guvernamentale.

O astfel de mişcare ar declanşa o serie de măsuri menite să reducă consumul, inclusiv raţionalizarea gazului pentru utilizatorii industriali selectaţi în cadrul contractelor existente, accelerarea producţiei la centralele electrice pe cărbune şi solicitarea de importuri de gaz de la alţi furnizori.

La fel ca şi Italia, Slovacia a raportat vineri că a primit mai puţin de jumătate din volumele obişnuite prin gazoductul Nord Stream 1, care traversează Marea Baltică dinspre Rusia spre Germania.

Între timp, Franţa a declarat că nu a mai primit gaz rusesc din Germania de la 15 iunie, dar că ţara se aprovizionează din alte părţi.

Germania a acuzat Gazprom că a încercat să crească preţurile la energie prin reducerea bruscă a livrărilor, dar firma energetică a declarat că acest lucru s-a datorat returnării întârziate a echipamentelor întreţinute de compania germană Siemens Energy din Canada.

Austria a raportat, de asemenea, scăderi mari ale livrărilor de gaze ruseşti. Kremlinul a declarat că acest lucru nu a fost premeditat.

Poloniei, Bulgariei, Finlandei, Danemarcei şi Olandei li s-au suspendat deja livrările de gaz rusesc după ce au refuzat cererea de a plăti în ruble ruseşti.