Radu Dinulescu, avocat: „Proiectul Codului de Urbanism are mari lipsuri. Avem multe critici, Guvernul nu a contactat profesioniştii”

Avocatul Radu Dinulescu, specializat în Drept Administrativ şi Urbanistic, a analizat, la GÂNDUL EXCLUSIV, proiectul Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor, act normativ aprobat recent de Guvern. Potrivit specialistului, proiectul este unul cu mari lipsuri, iar Ministerul Dezvoltării nu s-ar fi consultat cu experţii din aceste domenii atunci când a elaborat Codul.

Avocatul Radu Dinulescu a punctat cele mai importante aspecte legate de noul Cod al Urbanismului.

”Codul urbanistic este o creaţie pe care noi profesioniştii o aşteptăm de foarte mult timp. Orice cod înseamnă o mare realizare a unui legiuitor, pentru că el vine să cuprindă absolut toate reglementările legale care ţin de o anumită materie sau sferă a dreptului şi a societăţii. Din acest punct de vedere, proiectul de Cod are câteva critici din partea noastră.

Înainte de toate, un cod este o creaţie legislativă extrem de importantă. Reglează lucrurile într-o singură măsură şi într-o singură bază legală, ceea ce este foarte bine”, a explicat Radu Dinulescu, în interviul la Gândul Exclusiv.

Specializat în Drept Urbanistic, Radu Dinulescu este de părere că noul Cod reuneşte trei domenii importante.

„Codul este făcut pe patru capitole, are patru mari titluri. Practic, în acest Cod se unesc legile principale şi actele normative principale care reglementează şi activitatea de urbanism, şi de amenajare a teritoriului, şi activitatea de autorizare a construcţiilor, dar şi construirea propriu-zisă. Deci, avem aici trei domenii importante, plus un subdomeniu care ţine de partea de justiţie a actelor normative necesare, şi suntem în situaţia în care putem vedea că aceste chestiuni despre care vorbim s-au reunit în acest Cod”, a explicat Radu Dinulescu.

„Codul Urbanistic nu cuprinde câteva lucruri
de maximă importanţă”

Avocatul atrage însă atenţia asupra elaborării acestui act normativ şi spune că are mari lipsuri.

„Aşa cum vă spuneam, el are mari lipsuri. Una dintre ele este că nu cuprinde, în sfera principiilor, câteva lucruri de maximă importanţă. Vă dau un exemplu: principiul continuităţii. Exact ca în Dreptul Fiscal, şi în Dreptul Urbanistic există acest principiu al continuităţii.

Nu putem avea vid legislativ. Nu putem aştepta ca o autoritate locală, oricare ar fi ea, executivă sau deliberativă, să aibă idei cu privire la modificarea unor elemente de ordin urbanistic şi de amenajare a teritoriului, în timp ce noi nu avem deloc reglementări, cum s-a întâmplat şi în Bucureşti. Acest principiu al continuităţii trebuia clar definit în această culegere de legi”, a explicat Radu Dinulescu.

Avocatul a precizat că se vor depune câteva amendamente la Parlament, acolo unde se decide forma finală a Codului.

„Profesioniştii vor avea de spus nişte lucruri
despre Codul Urbanismului”

Specialistul punctează faptul că Ministerul Dezvoltării „nu a contactat asociaţiile profesionale” când a elaborat proiectul Codului Urbanistic.

„Sigur, suntem în faza în care Guvernul a aprobat un proiect, îl trimite în Parlament, unde va urma procedura legală (…) Noi, profesioniştii, vom avea de spus nişte lucruri. Sunt sigur că există o tristeţe a noastră. Guvernul, în speţă Ministerul Dezvoltării, nu ne-a contactat, nu a contactat asociaţiile profesionale prea mult pentru a sta de vorbă.

Din ce spune Guvernul, acest proiect a fost realizat de specialiştii din Ministerul Dezvoltării, cu oameni care sunt convins că ştiu bine administraţie, dar nu sunt atât de familiarizaţi cu ce se întâmplă zi de zi în administraţiile locale şi nu ştiu ce se întâmplă în justiţie”, a afirmat Radu Dinulescu.

Scurtarea timpului de obţinere a autorizaţiilor de construcţii
ar fi „singura bilă albă”

Potrivit specialistului, noul Cod ar avea şi mai „multe bile negre”. Totodată, explică avocatul, în noua reglementare nu ar exista „o corelare juridică a textului acestui Cod cu diferite acte normative existente”.

Avocatul Radu Dinulescu este de părere că proiectul Codului de Urbanism ar trebui să sufere, în forma actuală, mai multe modificări.

Specialistul a vorbit şi despre intenţia iniţiatorului de scurtare a timpului de obţinere a autorizaţiilor de construcţii.

„Când domnul ministru (Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei – n.r.) s-a referit la scurtarea timpului de aşteptare pentru obţinerea unei autorizaţii, de 65 de zile (…) poate fi fezabil, dar nu s-a referit la termenul de 30 de zile din momentul în care ai toate avizele, le pui pe masa primăriei şi aştepţi autorizaţia. Nu. S-a referit la termenul care trece între certificatul de urbanism şi depunerea pentru obţinerea autorizaţiei. Evident că el, dacă se va scurta la 65 de zile, va fi ceva mai repede decât 90, 100 de zile cât durează acum, poate şi mai mult. Vor fi mai puţini avizatori şi vor fi grupaţi. Avizele de la nivelul local vor fi date de un birou unic de la primărie, cele de la nivel central, de un alt birou unic”, a explicat Radu Dinulescu, la GÂNDUL EXCLUSIV.

Potrivit avocatului, scurtarea timpului de obţinere a autorizaţiilor de construcţii ar fi „singura bilă albă” a Codului.

“Sigur că nu se pot uniciza avizele profesionale, de tip avizul de mediu, sau avizul ISU, împreună cu celelalte avize, dar, în general, lucrurile aceasta pot funcţiona. Însă, asta este singura chestiune care poate fi lăudată în Cod cu privire la viteza de obţinere a autorizaţiei. E o bilă albă. Dar avem foarte multe bile negre”, a precizat Radu Dinulescu.

„Avem bile negre cu privire la modalitatea
pe care Codul o gândeşte ca reglementare
a categoriilor de construcţii”

Avocatul a explicat apoi care sunt bilele negre ale proiectului privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor (CATUC).

„Avem bile negre cu privire la modalitatea pe care Codul o gândeşte ca reglementare a categoriilor de construcţii, sunt patru categorii, lucrurile devin extrem de stufoase, funcţionarii nu vor şti să aplice (reglementările – n.r.), şi mai ales introduce câteva chestiuni care trebuiau scoase din vechea legislaţie, cum ar fi Comisia Tehnică de Urbanism. Sunt prevăzute categoriile de construcţii civile, categoriile rezidenţiale, categoriile de alt tip (…) dar stufoşenia unei legislaţii nu duce la aplicarea ei într-un mod corect şi coerent”, este de părere avocatul.

Specialistul explică şi care ar trebui să fie rolul unei Comisii Tehnice de Urbanism.

„Pe de altă parte, vă dau un singur exemplu: Comisia Tehnică de Urbanism, care şi în legislaţia actuală, şi mai departe în Cod, trebuie să fie o comisie care este pusă la dispoziţia arhitectului şef, pentru a se consulta. Ea trebuie să rămână aşa. Nu trebuie să devină o comisie faţă de care titularul dreptului care nu are nicio posibilitate de a-şi apăra dreptul, o comisie al cărei rol se exacerbează acum. Acest Cod trebuia să facă lumină în această chestiune, pe care noi, ca profesionişti, am mai discutat-o, de altfel”, a detaliat Radu Dinulescu.

„Există o corelare juridică insuficientă a textului acestui Cod cu diferite acte normative existente”

Avocatul specializat în Drept Administrativ şi Drept Urbanistic a explicat care sunt celelalte „bile negre” ale proiectului privind CATUC.

„În primul rând, o corelare juridică insuficientă a textului acestui Cod, despre care vorbim, cu diferite acte normative existente. Dau exemplul spaţiilor verzi, dau exemplu din Legea 422 a monumentelor istorice, unde trebuie să dispară toate reglementările legale cu privire la construcţii şi cu privire la obţinerea autorizaţiilor, şi să fie în acest Cod, lucru care nu se întâmplă. Formulări neclare cu privire la legislaţia de mediu, la legislaţia funciară şi, mai ales, cu privire la patrimoniu”, a precizat avocatul.

Radu Dinulescu a mai spus că proiectul CATUC are probleme şi în ceea ce priveşte definirea spaţiilor verzi.  

„Nu putem vorbi ca în Legea Mediului, care are vestitul articol 71 - dau exemplul acesta - , care vorbeşte că nu se pot schimba spaţiile verzi, destinaţia lor, dacă sunt prevăzute în regulamente de urbanism, chiar proaste fiind acele regulamente, nu se pot schimba niciodată. Şi spune textul: «indiferent de regimul lor juridic». Ce exprimare e aceasta? Când legiuitorul vrea să spună indiferent de forma de proprietate, o spune «expressis verbis» (explicit – n.r.). Şi atunci înţelegem că, indiferent dacă sunteţi în proprietate privată cu spaţiul verde, sau proprietate publică, nu puteţi schimba, lucru care duce imediat la încălcarea principiilor constituţionale.

Când foloseşte expresii care pot primi mai multe înţelesuri, ajungi la asemenea interpretări ale instanţelor, în care un om este expropriat în fapt, şi nu în drept. El nu primeşte banii, dar nu poate construi, de fapt, pe terenul respectiv”, a mai spus Radu Dinulescu.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern

 Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor, un proiect de lege-mamut, care îşi propune că reunească şi să armonizeze prevederile celor trei acte normative care reglementează domeniile, a fost aprobat, săptămâna trecută, de Executiv.

Proiectul va fi dezbătut în comisiile de specialitate ale Parlamentului, care îl pot amenda, apoi va fi trimis în forma adoptată de Legislativ spre promulgare, la Palatul Cotroceni, şi va intra în vigoare la trei zile de publicarea în Monitorul Oficial.

Interviul integral cu Radu Dinulescu despre Codul Urbanistic poate fi vizionat AICI.