Raport ActiveWatch: Cine a fost cel mai "taxat" politician în emisiunile din campaniile electorale 2012

Preşedintele Traian Băsescu a fost cel mai "taxat" politician, atât de clasa politică din România, cât şi de jurnalişti, în perioada celor două campanii electorale care s-au desfăşurat în mai-august 2012, arată raportul "Prime-time-ul de seară al democraţiei", dat publicităţii joi de ActiveWatch.

Raportul "Prime-time-ul de seară al democraţiei" este dedicat analizei agendei media pe durata celor două campanii care au avut loc în perioada mai-august 2012 (campania pentru alegerile locale şi campania pentru referendum), precum şi pe durata perioadelor post-electorale. Astfel, monitorizarea ActiveWatch a vizat perioada alegerilor locale (11 mai-8 iunie, cu excepţia zilelor de weekend), perioada post-electorală (18 iunie-9 iulie, cu excepţia zilelor de weekend), campania pentru referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu (10-27 iunie, cu excepţia zilelor de weekend) şi perioada post-referendum (30 iulie-10 august, cu excepţia zilelor de weekend).

"Cercetarea a urmărit două paliere majore: ne-a interesat agenda televiziunilor în sensul cum vor acoperi ele subiectele majore din perioada mai - august 2012 şi, de asemenea, calitatea actului jurnalistic. Eşantionul a fost alcătuit din primele cinci televiziuni cu cele mai mari audienţe generale", a explicat Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch, care a moderat evenimentul de lansare a raportului.

Astfel, reprezentanţii ActiveWatch au procesat zilnic şase ore de emisie pentru cele cinci televiziuni vizate - Antena 1, Pro TV, TVR 1, Antena 3 şi Realitatea TV. S-a observat astfel că, în cazul candidaţilor la alegeri pentru administraţia publică locală, a fost o prezenţă destul de redusă, "prin urmare şi mesajele au fost într-o pondere destul de scăzută". "Postul public a prezentat doar patru dezbateri electorale şi, la acea dată, au motivat că au transferat aceste dezbateri către postul TVR Info, care ştim că nu mai există", a mai spus Mircea Toma.

Cercetarea a avut ca scop analiza detaliată a agendei televiziunilor naţionale, pentru a determina modul în care sunt prezentate subiectele legate de activitatea instituţiilor statului şi de activitatea politică internă în emisiunile de ştiri, dar şi în cele de dezbatere politică şi electorală. Totodată, a fost urmărită prestaţia jurnaliştilor din punctul de vedere al respectării deontologiei, felul în care aceştia aleg să îndeplinească datoria specifică breslei.

Au fost identificate cele mai importante teme aduse în dezbatere de cele mai vizionate televiziuni din România şi temele discutate de competitorii electorali în campania pentru alegerile locale. De asemenea, cercetarea a măsurat ponderea ştirilor politice şi administrative în cadrul emisiunilor de ştiri, gradul de vizibilitate al actorilor politici şi funcţionarilor din aparatul administrativ, frecvenţa tipului de situaţie cu care sunt asociaţi, în cazul situaţiilor conflictuale: atacă un alt actor politic sau este ţinta unui atac, standarde etice, frecvenţa situaţiilor în care jurnalistul/moderatorul nu respectă neutralitatea faţă de actorii politici, frecvenţa situaţiilor în care jurnalistul/moderatorul nu respectă dreptul la viaţă privată, frecvenţa situaţiilor în care jurnalistul/moderatorul nu respectă prezumţia de nevinovăţie, în cazuri judiciare, frecvenţa situaţiilor în care jurnalistul/moderatorul nu asigură dreptul la replică sau prezentarea opiniilor tuturor părţilor, în cazul unui conflict.

Echipa ActiveWatch a urmărit agenda principalelor televiziuni din România timp de trei luni, din mai până în august. Analiza a cuprins toate emisiunile informative şi de dezbateri difuzate între orele 18.00 şi 24.00 la televiziunile menţionate.

S-a constatat astfel că, pentru posturile de televiziune, campania pentru alegerile locale a fost una fără miză editorială, astfel că acestea au avut o preocupare limitată pentru abordarea unor probleme locale sau specifice. Astfel, cele mai multe dezbateri pentru campania alegerilor locale au fost la Realitatea TV şi Antena 3. Postul public de televiziune a organizat doar patru dezbateri electorale, iar, per ansamblu, campania pentru alegerea autorităţilor publice locale a fost prezentată ca un test politic, care ar fi putut prefigura eventuale modificări în raportul Putere - Opoziţie din România cu ocazia alegerilor parlamentare din toamna lui 2012.

Între 18 iunie şi 9 iulie, au fost analizate 62 de emisiuni de ştiri şi 79 de dezbateri. Astfel, numărul de ediţii de ştiri analizate au fost 14 în cazul Antenei 1, 5 la Antena 3, 11 la Pro TV, 18 în cazul Realitatea TV şi 14 la TVR 1. Totodată, numărul emisiunilor de dezbateri analizate au fost 39 în cazul Antena 1, 28 - Realitatea TV şi 12 - TVR 1.

De asemenea, în perioada analizată, cei mai vizibili politicieni în contexte conflictuale au fost Traian Băsescu (243 prezenţe), Victor Ponta (195 prezenţe) şi Crin Antonescu (79 de prezenţe). Apariţiile lor adunate reprezintă 40% din apariţiile totale ale actorilor politici, de aceea ActiveWatch a considerat că ei au întreţinut această situaţie.

Cel mai "taxat" a fost Traian Băsescu, urmat de Elena Udrea şi Emil Boc, în timp ce de atitudini pozitive au beneficiat Victor Ponta, Crin Antonescu şi Adrian Năstase.

În cazul lui Crin Antonescu, a fost un echilibru în raportul "iniţiator" - "ţintă" (79% - 79%) în conflict, o situaţie asemănătoare fiind înregistrată şi în cazul lui Ponta.

Din punctul de vedere al dreptului la imagine, cel mai afectat a fost Adrian Năstase (22 de abateri), în contextul tentativei de sinucidere. Aici, cele mai mari derapaje au fost înregistrate la Antena 1, urmată de Antena 3.

Tot din punctul de vedere al eticii jurnalistice, cele mai multe abateri au fost semnalate în ceea ce îl priveşte pe Traian Băsescu. Vizaţi din acest punct de vedere au fost şi Emil Boc, Elena Udrea şi Monica Macovei.

De asemenea, în perioada analizată, Traian Băsescu a fost actorul cel mai expus atitudinii negative a jurnaliştilor TV (151 de apariţii, echivalentul a 23% din numărul total de apariţii). În contrapartidă, Victor Ponta a fost cel mai apreciat politician, cumulând 25 de apariţii în care jurnaliştii/moderatorii au avut o atitudine pozitivă explicită.

În ceea ce priveşte temele prezentate în cadrul emisiunilor de ştiri, s-a constatat, spre deosebire de campania pentru alegerea autorităţilor publice locale, o restrângere a temelor de fapt divers (pondere - 16%), precum şi o frecvenţă mai ridicată a subiectelor de pe scena politică (pondere - 8%) şi a celor referitoare la activitatea Executivului (pondere - 7%).

Cazul fostului premier Adrian Năstase a beneficiat de o mediatizare consistentă, ocupând a treia poziţie (cu 85 de materiale dedicate - 8%) în clasamentul temelor promovate în cadrul jurnalelor de ştiri.

Şi conflictele dintre actorii politici au căpătat o amploare mai mare în perioada 18 iunie - 9 iulie, când au fost identificate mai multe situaţii conflictuale decât în perioada anterioară (445, faţă de 356).

Totodată, în perioada campaniei pentru referendumul de suspendare a preşedintelui - 10-27 iulie -, cele mai multe discuţii au fost dedicate scenariilor politice create atât de susţinătorii, cât şi de opozanţii lui Traian Băsescu (20%). În aceeaşi perioadă, în urma reacţiilor politice de la Bruxelles, în dezbaterile locale s-au discutat subiecte legate de rolul României în politica europeană şi despre algoritmii politici care guvernează în Parlamentul European (11%).

De asemenea, campania pentru referendum a declanşat o serie de subiecte controversate privind implicarea unor instituţii naţionale de securitate (de ex., SIE, STS) în desfăşurarea exerciţiului electoral - precum presupusa concentrarea SIE într-o prezumtivă campanie mediatică internaţională de discreditare a României (10%).

Însă mediatizarea situaţiilor conflictuale dintre actorii politici relevanţi a continuat şi după desfăşurarea referendumului de suspendare a preşedintelui din 29 iulie 2012 (165 de situaţii conflictuale prezentate), au mai constatat reprezentanţii ActiveWatch. În acea perioadă, s-a remarcat abordarea disociativă a televiziunilor în paradigma Traian Băsescu sau UE vs. "7,4 milioane de români".

Pentru a doua oară în anul 2012, actorii care au comunicat public în cadrul dezbaterilor şi emisiunilor de ştiri au subliniat faptul că referendumul din iulie a fost, la rândul său, un test pentru partidele politice din România şi o anticipare pentru alegerile parlamentare din 2012.

Concluziile formulate de echipa ActiveWatch, care a întocmit raportul "Prime-time-ul de seară al democraţiei", au fost că "exerciţiile electorale din mai-iunie 2012 şi din luna iulie au generat o supramediatizare a discursului politic conflictual şi, implicit, o confiscare a agendei publice de către actorii politici, accentul fiind pus în special pe diferendele de opinie dintre actorii politici din diferite tabere". Mai mult, realizatorii raportului au apreciat că "agenda media fost dependentă de strategiile de comunicare ale actorilor politici". În acest context, posturile de ştiri Antena 3 şi Realitatea TV au oferit cel mai generos spaţiu pentru apariţii live ale actorilor politici (Antena 3 - 363 apariţii; Realitatea TV - 366 apariţii).

Raportul ActiveWatch arată că, în perioada 11 mai-10 august, cei mai vizibili actori politici, în Top 10, au fost Victor Ponta (850 de apariţii) şi Traian Băsescu (672 de apariţii). Locul al treilea în clasamentul vizibilităţii a fost ocupat de Crin Antonescu, la mare distanţă, cu 328 de apariţii.

Cele mai multe apariţii "live" le-a avut Crin Antonescu (40), urmat de Victor Ponta (32) şi Traian Băsescu (18). Au fost înregistrate participările la emisiuni de dezbatere şi transmisiunile în direct de la sedii de partide, conferinţe, mitinguri etc.

În ceea ce priveşte standardele de etică jurnalistică, în cadrul emisiunilor informative şi dezbaterilor analizate a fost urmărit şi gradul de profesionalism al jurnaliştilor şi moderatorilor TV, în sensul respectării celor trei standarde etice de bază: dreptul la imagine/viaţă privată - informaţiile şi opiniile vehiculate nu aduc atingere deminităţii umane şi nu vizează aspecte din sfera privată a actorilor politici -, prezumţia de nevinovăţie - informaţiile şi opiniile formulate sunt întemeiate pe probe/ dovezi factuale, verificabile - şi modul în care jurnaliştii şi moderatorii acţionează cu precauţie şi nu se antepronunţă în legătură cu legalitatea unor aspecte.

Cele mai multe încălcări ale prezumţiei de nevinovăţie au fost înregistrate, conform raportului, în cazul preşedintelui Traian Băsescu (44). Astfel, cel mai adesea, Traian Băsescu a fost asociat cu acte de corupţie, abuz de putere şi cu tolerarea unor reţele de crimă organizată şi tot în cazul său au fost semnalate cele mai multe abateri de la principiul furnizării punctelor de vedere alternative. În top urmează Elena Udrea (15 încălcări), Emil Boc (6) şi Monica Macovei (2). Cei trei politicieni ocupă şi primele locuri în topul încălcărilor principiului oferirii punctelor de vedere alternative, condus de Băsescu.

Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice!