Rasmussen: Rachetele Shahab-3 pot atinge şi ţinte din România

Într-o prelegere susţinută la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Rasmussen a spus că peste 30 de ţări dezvoltă sau au dezvoltat rachete care au o rază de acţiune tot mai mare. "În numeroase cazuri, rachetele ar putea eventual să fie o ameninţare la adresa teritoriilor şi populaţiilor noastre. Totodată, mai multe ţări încearcă să se înarmeze cu armament nuclear. Aceasta este o combinaţie letală", a explicat Rasmussen, care a oferit exemplul Iranului.

"Teheranul îşi continuă activităţile nucleare, sfidând mai multe rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU. Şi, în paralel cu aceste programe nucleare, Iranul desfăşoară de asemenea un program intens de dezvoltare a rachetelor. Oficialii iranieni declară că raza de acţiune a rachetelor lor de tip Shahab-3, modificate, ajunge la 2.000 de kilometri. Acest lucru va face posibilă atingerea unor ţinte aflate în ţările aliate: Turcia, Grecia, Bulgaria şi România", a spus Rasmussen. El a adăugat că, din perspectiva Alianţei, acest lucru înseamnă în primul rând că trebuie menţinute acţiunile de descurajare a activităţilor nucleare, iar pe de altă parte că este necesară o nouă perspectivă asupra apărării antirachetă.

"Dacă ne conectăm sistemele naţionale într-un scut antirachetă al NATO pentru a proteja toţi aliaţii noştri, am avea o demonstraţie foarte puternică a solidarităţii NATO în secolul al XXI-lea. Şi, mai mult decât atât, poate fi un catalizator pentru o nouă dinamică în securitatea europeană şi euro-atlantică. În ce mod? Prin cooperarea cu Rusia", a comentat secretarul general al Alianţei.

Secretarul general al NATO s-a referit de asemenea la problema Afganistanului.

"Sunt conştient de faptul că opiniile Rusiei în prezent asupra apărării antirachetă variază de la ostilitate la ambivalenţă. Şi sunt de asemenea conştient că există obstacole tehnice care ar trebui depăşite pentru a interconecta sistemele noastre într-unul singur. Dar nu sunt obstacole insurmontabile. Odată ce Rusia va începe să simtă asupra sa efectele proliferării, va începe să considere apărarea antirachetă mai degrabă ca pe o oportunitate decât ca pe o ameninţare", a mai spus Rasmussen.

"În mod clar, nicăieri altundeva solidaritatea Alianţei nu este mai încercată decât în Afganistan. Niciodată în trecut NATO nu a avut o misiune atât de solicitantă şi numeroşi aliaţi au suferit pierderi grele. În acest context, este cu atât mai încurajator să constatăm că statele membre nu numai că sunt în continuare alături una de alta, dar inclusiv şi-au sporit contribuţia. România este un exemplu în acest sens şi aş dori să profit de această ocazie pentru a mulţumi României nu numai pentru contribuţia pe care o are în prezent, ci şi pentru decizia recentă de a creşte în viitoarele luni această contribuţie. Decizia României este bazată pe o logică simplă dar puternică: trebuie să facem acum mai mult, astfel încât să facem mai puţin, mai târziu", a spus Rasmussen.

Rasmussen a mai spus că misiunea NATO din Afganistan (ISAF), la care participă 46 de ţări, se va consolida în 2010.

"Afganistanul va rămâne prioritatea noastră operaţională pentru următoarea perioadă. Dar trebuie să facem orice ne stă în putere pentru a izbândi în Afganistan şi în acelaşi timp trebuie să nu neglijăm celelalte evoluţii ale aspectelor de securitate care ne-ar putea afecta. Pe scurt, în timp ce răspundem provocărilor actuale trebuie să şi privim către viitor", a mai spus Rasmussen.