Mediafax şi Aleph News au încercat să obţină un punct de vedere al preşedintelui Iohannis legat de personalitatea lui Samuel von Bruckenthal, ca răspuns la următoarele întrebări:
- Cine a luat decizia amplasării statuii baronului Samuel von Brukenthal în Piaţa Mare din Sibiu?
- Care au fost criteriile care au stat la baza luării acestei decizii?
- Care au fost criteriile şi argumentele care au stat la baza deciziei ca preşedintele României să participe la dezvelirea acestei statui?
Răspunsul a venit rapid, dar surpriză, din el aflăm că solicitarea „nu se înscrie în categoria informaţiilor de interes public“.
Totuşi, Mediafax şi Aleph News au obţinut un răspuns din partea Ministerului Culturii: „Anul 2021 este dedicat Baronului Samuel von Brukenthal, fondatorul Muzeului cu acelaşi nume din Sibiu şi una dintre personalităţile marcante în dezvoltarea oraşului de la a cărui naştere se împlinesc trei secole. (n.r. atât de marcante încât Ministerul Culturii i-a greşit numele de vreo 2 ori în răspuns). Amplasarea statuii lui Samuel von Brukenthal este o iniţiativă a Muzeului Brukenthal. Samuel Von Brukenthal este personalitatea cea mai importantă pe care a dat-o Comunitatea Saşilor din Sibiu“.
„Nu am găsit dovezi ca Brukenthal să fi fost omul care i-a ucis pe Horea şi Cloşca. Sub sceptrul său de guvernator s-au introdus în Transilvania lucrurile cele mai noi în acel moment în Europa, în lume, nu numai în Europa“, a fost explicaţia dată de Sabin Luca, managerul Muzeului Naţional Brukenthal.
„Samuel von Brukenthal era un reprezentant al despotiei. El a ştiut care erau îndatoririle împăratului. Şi ştim că împăratul, în timpul anchetelor care s-au făcut, a cerut ca sentinţa să fie dură şi pusă în scenă într-un chip sălbatic. Brukenthal ştia toate aceste lucruri şi, incontestabil, se poate spune că pe talgerul vieţii lui Brukenthal stau lucruri foarte bune cultural vorbind, dar stă şi acest mare păcat, care a fost represiunea din 1785”, a comentat pentru Aleph News istoricul Razvan Theodorescu.
„Foarte multă vreme aceste aspecte legate de reprimarea Răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan au fost ocultate sau nebăgate în seamă. Bineînţeles că Brukenthal a fost guvernator al Transilvaniei la vremea respectivă, iar el trebuia să pună în operă ceea ce i-a pus împăratul. Iar împăratul cerându-i ca cei osândiţi să aibă parte de o moarte spectaculară, asta s-a şi întâmplat.
Dar nu mă gândesc că, aşa cum făceau securiştii la cererea partidului, a exagerat. Pentru că moartea, aşa cum prevedea Codul Penal, Terezian, din vremea respectivă în asemenea cazuri, era o osândă cu decapitarea urmată de sfâşierea trupului în patru. Dar decapitare, nu tragere pe roată. Tot în Codul Terezian, tragerea pe roată era rezervată celor vinovaţi de paricid, de crime care aveau şi o conotaţie religioasă.
Samuel von Brukenthal este la originea izbuncnirii Răscoalei, a dus o politică vădit anti-românească şi sub influenţa nobilimii maghiare. Eu nu sunt împotriva amplasării acelei statui acolo, dar ar fi trebuit să fie menţionat pe o plăcuţă că Samuel von Brukenthal a fost guvernator al Transilvaniei în vremea în care a fost reprimată sângeros Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan”, a declarat şi istoricul Marius Oprea în cadrul emisiunii Ştiu de la Aleph News.
Numele lui Bruckenthal, evitat în film
La 200 de ani de la răscoală, în 1984, în România a fost turnat filmul Horea. Acolo nu este pomenit nicăieri numele lui Samuel von Bruckenthal. Executiile sunt puse în sarcina unui nobil venit din Austria.
Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crisan, scosă din manualele de istorie
Pentru copiii care încep acum şcoala, lecţiile de istorie vor fi altfel. Răscoala lui Horea, Closca si Crisan s-a scos din manualele de istorie din gimnaziu, însă memoria celor trei nu poate fi, cel puţin deocamdată, ştearsă. De la parcuri, străzi, statui sau nume de şcoli, întreaga Transilvanie continuă să-i onoreze pe eroii din Apuseni.
Scena sadică a execuţiei celor doi martiri, Horea şi Cloşca, a fost descrisă de David Prodan în „Răscoala lui Horea“, volumul 2, carte aflată la Biblioteca Academiei Române:
„Mai întâi a fost executat Cloşca care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat 4 lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul … i-a zdrobit pieptul şi după alte 8-9 lovituri şi-a dat sufletul. Organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în 4 părţi şi puse în ţeapă în cele mai importante localităţi din comitatele Alba şi Hunedoara pentru intimidarea poporului. Corpul lui Crişan a fost tratat în aceeaşi manieră.“
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.