Răspunsul lui Dragnea şi Tăriceanu după criticile primite de la Comisia Europeană / "Îngrijorările" pe care şefii Parlamentului le transmit la Bruxelles

Preşedinţii celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au transmis, miercuri, o scrisoare de răspuns preşedintelui şi vicepreşedintelui CE, Jean Claude Juncker şi Frans Timmermans, în care cataloghează preocupările CE pentru sistemul judiciar din România drept „surprinzătoare”.

Dragnea şi Tăriceanu au precizat, în deschiderea scrisorii, că elaborarea şi examinarea textelor de lege în cauză s-a făcut cu respectarea exigenţelor constituţionale, acestea fiind supuse controlului constituţional realizat de CCR, care verifică atât conformitatea cu Constituţia, cât şi respectarea standardelor Comisiei de la Veneţia

Ei au menţionat că dezbaterile din România privind reforma sistemului judiciar au fost prilejuite de necesitatea transpunerii în legislaţia naţională a standardelor în materie de justiţie la nivel european şi au amintit, în acest sens, recomandările Comisiei de la Veneţia cu privire la clarificarea statutului procurorilor şi judecătorilor şi necesitatea separării carierelor acestora.

„Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterilor pe tema justiţiei din România. Dezbaterea privind acest subiect a început cu mult înainte ca legile în cauză să fie discutate şi adoptate în Parlament. Dialogul a fost coordonat într-o primă fază de Guvern, prin Ministerul Justiţiei, cu participarea şi consultarea tuturor organizaţiilor relevante: CSM, asociaţiile judecătorilor, procurorilor, avocaţilor, reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului academic. În acest cadru toţi cei preocupaţi de reforma justiţiei au avut ocazia de a formula amendamente şi observaţii”, au precizat cei doi semnatari, care au menţionat că dezbaterile parlamentare au durat patru luni şi au fost transmise live.

Referitor la preocupările exprimate de Comisie în ceea ce priveşte consensul realizat faţă de aceste legi, Dragnea şi Tăriceanu precizează că din cele 316 amendamente care au fost adoptate la cele trei legi privind sistemul judiciar din România, 229 au fost propuse de CSM, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau au fost susţinute de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, iar o bună parte dintre acestea au fost susţinute şi de partidele de opoziţie, zeci de amendamente fiind votate în unanimitate de cei prezenţi la dezbateri.

„În acest context, preocupările exprimate de Comisie sunt cel puţin surprinzătoare, mai ales că această preocupare pentru transparenţă şi consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci când guvernul precedent condus de domnul Dacian Cioloş a modificat, pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul penal şi 101 articole din Codul de procedură penală, prin OUG, fără nicio dezbatere publică şi fără acordul sau măcar consultarea CSM şi a asociaţiilor profesionale”, au scris Dragnea şi Tăriceanu.

Ei au opinat că „diferenţa diametral opusă” a atitudinii reprezentanţilor Comisiei în două momente esenţiale privind dezbaterile din România pe tema justiţiei nu poate fi pusă decât pe seama modului în care a fost informată Comisia de către „diversele surse din mediul românesc”.

„Ne-am fi aşteptat ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din România să fi avut loc după pronunţarea CCR asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar”, au mai scris cei doi preşedinţi de Cameră.

Ei apreciază ca fiind la fel de surprinzătoare şi preocupările Comisiei cu privire la discuţiile din Parlamentul României asupra modificării Codului penal şi a Codului de procedură penală, în condiţiile în care România are obligaţia ca până la finalul lunii martie să transpună în legislaţia naţională prevederile Directivei privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie.

„Deşi dezbaterea este încă într-un stadiu incipient, vă informăm că toate amendamentele propuse până în acest moment au fost izvorâte din principiile enunţate în acea Directivă. Ne manifestăm toată deschiderea pentru o colaborare cât mai strânsă, dar bazată pe adevăr şi informare reciprocă corectă”, au mai scris Dragnea şi Tăriceanu.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintele Frans Timmermans au declarat miercuri că urmăresc cu îngrijorare situaţia din România, subliniind că un stat puternic este întemeiat pe independenţa şi eficienţa sistemului judiciar.

"Urmărim cu îngrijorare recentele evoluţii din România. Independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a combate în mod eficient corupţia, constituie pietre de temelie ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene", au afirmat Jean-Claude Juncker şi Frans Timmersmans, într-un comunicat comun, publicat pe site-ul instituţiei.

"În cel mai recent raport privind mecanismul de cooperare şi de verificare, publicat în noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală a procesului privind legile justiţiei şi să ţină seama, în mod corespunzător, de consultările desfăşurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că o situaţie în care independenţa justiţiei şi evaluările sistemului judiciar sunt considerate valoroase şi li se acordă atenţia adecvată, inclusiv prin avizele Comisiei de la Veneţia, reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor şi este un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor stabilite prin MCV".

"Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acţiunile propuse, să lanseze o dezbatere conform recomandărilor Comisiei şi să construiască un consens la scară largă. Comisia îşi reafirmă disponibilitatea de a coopera şi de a sprijini autorităţile române în acest proces".

"Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legilor justiţiei, codurilor penale şi legilor privind conflictul de interese şi corupţia, pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei", au reafirmat Juncker şi Timmermans.

Pe data de 7 februarie, Parlamentul European urmează să dezbată subiectul "ameninţări la adresa statului de drept reprezentate de reforma sistemului de justiţie din România".