„Inflaţia este o adevărată provocare pentru familii şi îi face pe mulţi să sufere şi trebuie doborâtă mult mai repede”, a afirmat preşedintele american Joe Biden, vorbind din portul Los Angeles, admitând că „în mai, inflaţia a crescut mai mult decât se aştepta” şi este la cel mai mare nivel din 1981.
Biden l-a acuzat apoi pe preşedintele rus Vladimir Putin şi războiul declanşat împotriva Ucraina ca o cauză a inflaţiei. „Chiar dacă ne continuăm munca de apărare a libertăţii în Ucraina, trebuie să facem mai mult şi rapid pentru a reduce preţurile aici, în Statele Unite. Creşterea preţurilor lui Putin a lovit puternic aici şi în întreaga lume”, a spus Biden.
ONU şi-a exprimat „îngrijorarea” faţă de condamnarea la moarte pronunţată de „Curtea Supremă” a autoproclamatei Republici Populare Doneţk. Britanicii Aiden Aslin şi Shaun Pinner şi marocanul Ibrahim Saadun au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare. Purtătorul de cuvânt al ONU, Ravina Shamdasani, a declarat într-o conferinţă de presă la Geneva „Astfel de procese ale prizonierilor de război echivalează cu o crimă de război”. Shamdasani a adăugat că „din 2015, am observat că aşa-numita justiţie a acestor auto-numite republici nu a respectat garanţiile esenţiale ale unui proces echitabil, precum şedinţe publice, independenţa, imparţialitatea instanţelor şi dreptul de a nu fi obligat să depună mărturie”. Procesul lui Pinner, Aslin şi Saadun a început marţi şi a avut loc cu uşile închise.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a cerut Serbiei să sprijine sancţiunile împotriva Rusiei, un aliat apropiat al ţării balcanice, pentru invazia Ucrainei. Într-o conferinţă de presă comună la Belgrad cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, Scholz a spus că toate ţările care solicită aderarea la Uniunea Europeană ar trebui să sprijine măsurile împotriva Moscovei, relatează CNN. „Este un război teribil şi fără sens, care a fost iniţiat de o viziune imperialistă a Rusiei”, a spus Scholz, „de aceea este atât de important ca Uniunea Europeană şi noi toţi să fim solidari cu Ucraina şi să o ajutăm să se apere. acest atac. Sancţiunile nu vor dispărea pur şi simplu când armele vor tace, Rusia trebuie să ajungă la un acord cu Ucraina”.
Serbia a dat mesaje prietenoase Rusiei, iritând comunitatea internaţională.
Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov s-a întâlnit astăzi cu ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan. „Părţile au discutat unele aspecte ale agendei bilaterale”, a comentat Moscova.
Guvernul rus a alocat peste 970 de milioane de ruble (17 milioane de dolari) pentru a distribui steaguri şi simboluri naţionale în mii de şcoli rurale, pe fondul presiunii pentru o educaţie mai „patriotică”, în timp ce invazia Ucrainei este în desfăşurare, scrie Moscow Times. Noile steaguri vor fi trimise la 11.000 de şcoli rurale din 31 din cele 85 de entităţi care alcătuiesc Federaţia Rusă. Alte şcoli le vor primi până în 2024, a anunţat astăzi guvernul. În aprilie, ministrul Educaţiei, Serghei Kravtsov, anunţase deja că începând cu 1 septembrie, când începe noul an şcolar, în fiecare luni elevii vor participa la ridicarea drapelului intonând imnul naţional. Ceremonia seamănă cu recitarea jurământului de credinţă faţă de steagul american recitat în şcolile din Statele Unite. Moscow Times notează că o astfel de sumă a fost alocată pentru steaguri, în ciuda faptului că 5.500 de şcoli din mediul rural sunt lipsite de salubritate.
Rusia şi Ucraina au efectuat un nou schimb de prizonieri, în care Oleg Pilipenko, şeful comunităţii teritoriale Shevchenkivska, ţinut prizonier timp de două luni, a reuşit să se întoarcă acasă. Acest lucru a fost anunţat de şeful administraţiei militare regionale Nikolaev, Vitali Kim, potrivit agenţiei UNIAN, potrivit căreia în schimbul de prizonieri au fost repatriaţi în Ucraina 28 de soldaţi şi 13 civili.
Rusia rămâne fără rachete de precizie şi va putea continua războiul în ritmul actual doar timp de un an. Aşa a afirmat şeful adjunct al informaţiilor militare ucrainene Vadym Skibitsky, adăugând că Rusia efectuează mult mai puţine atacuri cu rachete şi foloseşte rachete Kh-22, „vechi rachete sovietice fabricate în anii ’70”. „Acest lucru arată că Rusia rămâne fără rachete de înaltă precizie”, a spus Vadim Skibiţki. „Kremlinul ar putea încerca să îngheţe războiul pentru o vreme pentru a convinge Occidentul să ridice sancţiunile şi apoi să continue agresiunea”, a adăugat el. „Ţinta lor este toată Ucraina şi nu doar Ucraina”.
Ministrul de Interne ucrainean Denis Monastirski a declarat că nu există niciun risc iminent ca Rusia să mărşăluiască asupra Kievului, dar capitala nu va lăsa garda jos. „Nu există pericolul unui atac asupra Kievului astăzi”, a spus oficialul. „Nu există o adunare de trupe în apropierea graniţei cu Belarus, dar înţelegem că orice scenariu va fi posibil mâine. Prin urmare, se desfăşoară antrenament serios „pe o linie de apărare în jurul oraşului”.
Cei aproximativ 800 de refugiaţi militari şi civili de la uzina chimică Azot din Severodoneţk au căutat contacte pentru a începe negocierile. Acest lucru a fost raportat de agenţia rusă Ria Novosti, citând un reprezentant al separatiştilor de la Lugansk. „Militanţii ucraineni care se ascund în uzina Azot li s-a spus că trebuie să depună armele şi să se predea, nu sunt acceptate alte condiţii”, a spus exponentul pro-rus.
Statele Unite şi aliaţii săi trebuie să-şi asume povara financiară majoră pentru reconstrucţia Afganistanului, sunt cuvintele preşedintelui rus Vladimir Putin, raportate de agenţia Tass, care sună ca o provocare, având în vedere puternicul ajutor financiar şi militar pe care Statele Unite îl acordă Ucrainei pentru a o susţine în conflict.
O explozie a avut loc în centrul oraşului Doneţk, lângă biroul administrativ al autoproclamatei republici pro-ruse. Acest lucru a fost raportat de agenţia Ria Novosti.
Şi Elveţia, în urma UE, a decis să participe la embargoul asupra ţiţeiului rusesc. Acest lucru a fost stabilit astăzi de Consiliul Federal, care a aderat şi la sancţiunile împotriva a sute de alţi cetăţeni ruşi, inclusiv a Aleksandreo Melnichenko, soţia oligarhului Andrei, care este exclusă din sistemul interbancar internaţional Swift Sberbank, cea mai mare instituţie de credit din Rusia.
Soţul Aleksandrei Melnichenko îi dăduse controlul asupra companiilor sale de cărbune (Suek) şi îngrăşăminte (EuroChem), în încercarea de a scăpa de sancţiuni. Potrivit presei, cuplul locuieşte în St. Moritz.
„Nu este momentul să acţionăm unilateral la nivel naţional pentru a introduce măsuri discriminatorii împotriva cetăţenilor UE”, a afirmat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, ca răspuns la o întrebare privind măsura maghiară care introduce o cotă preferenţială la combustibil pentru maşinile cu numere maghiare faţă de cele străine. „Păstrarea funcţionării pieţei unice este un instrument important pentru a face faţă situaţiei economice rezultate în urma războiului” şi „a face asta în solidaritate şi unitate”.
Ministrul britanic de externe Liz Truss a vorbit cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, „pentru a discuta despre eforturile de a asigura eliberarea prizonierilor de război britanici deţinuţi de pro-ruşi”. „Condamnarea împotriva lor este o încălcare gravă a Convenţiei de la Geneva. Marea Britanie continuă să sprijine Ucraina împotriva invaziei barbare a lui Putin”, a adăugat pe Twitter.
Spoke with Ukrainian FM @DmytroKuleba to discuss efforts to secure the release of prisoners of war held by Russian proxies. The judgement against them is an egregious breach of the Geneva convention.
The UK continues to back Ukraine against Putin’s barbaric invasion. pic.twitter.com/DyKZAP4HA6
— Liz Truss (@trussliz) June 10, 2022
Sievierodonetsk şi oraşul său geamăn Lysychansk, pe malul opus al râului Siverskyi Donets, sunt ultimele zone controlate de ucraineni din provincia Luhansk, pe care Rusia este hotărâtă să o cucerească.
Ucrainenii continuă să se întoarcă acasă din străinătate. Potrivit poliţiştilor de frontieră, la sfârşitul săptămânii trecute, 9 iunie, în ţară au sosit în total 37 de mii de persoane, dintre care peste 33.000 erau ucraineni.
Acest lucru a fost raportat de către Departamentul Regional de Vest al Serviciului Vamal de Stat. „De mai bine de o lună, numărul persoanelor care se întorc în Ucraina este mai mare decât cel al celor care pleacă în străinătate”, au declarat poliţiştii de frontieră.
Potrivit expertului militar Aleksandr Kovalenko, în cazul în care ruşii reuşesc să captureze Severodoneţsk, vor începe imediat să atace Lisichansk, precum şi să încerce să se îndrepte spre Slavyansk şi Bakhmut, care sunt, de asemenea, critice pentru ei.
„Dar lucrurile nu merg prea bine pentru ei în Severodnetsk, în primul rând pentru că luptele pentru acest oraş au scos la iveală neprofesionalismul armatei ruse. Vorbim despre incapacitatea de a desfăşura operaţiuni de luptă în oraş”, a adăugat expertul militar.
Danemarca şi Olanda sunt împotriva acordării statutului de candidat la UE pentru Ucraina.
Operaţiunile militare din Ucraina au avut deja un impact negativ asupra sănătăţii generale a tuturor ucrainenilor. Posibilitatea de a diagnostica cancerul şi anumite boli infecţioase într-un stadiu incipient a scăzut, în timp ce starea psihică a tuturor a fost afectată negativ.
Acest lucru a fost declarat de ministrul ucrainean al Sănătăţii, Viktor Lyashko.
„Din cauza războiului, diagnosticarea cancerului şi a anumitor boli infecţioase a scăzut. În special, atât tuberculoza, cât şi infecţiile cu HIV şi hepatita. Toate acestea ne vor permite în viitor să detectăm bolile în stadii avansate. Tratamentul va fi mai puţin eficient, lung şi costisitor”, a subliniat Liaşko.
Următoarea recoltă din Ucraina ar putea scădea cu 40%. Ucraina a pierdut 25% din terenurile de livezi. De asemenea, aproximativ 500 de mii de tone de cereale au fost furate din teritoriile ocupate de Rusia.
Premierul britanic Boris Johnson a sugerat că majorarea costurilor de trai în ţara sa nu ar trebui să fie un motiv pentru a refuza să sprijine Ucraina, relatează The Guardian.
Potrivit premierului, tăierea ajutorului pentru Ucraina ar fi „respingătoare din punct de vedere moral” şi l-ar încuraja pe preşedintele rus Vladimir Putin:
„Putin ar putea continua să răsucească cuţitul în rană, crocodilul s-ar întoarce pentru mai mult şi ar putea pretinde că agresivitatea şi violenţa sa au dat roade. Ar fi fost un dezastru pentru Ucraina şi pentru toate celelalte părţi ale fostei Uniuni Sovietice pe care ar fi putut să le atace.”
”Ucraina pierde zilnic până la 100 de soldaţi,iar alţi 500 sunt răniţi. Kremlinul continuă să facă presiuni asupra maselor, suferă pierderi uriaşe, dar până acum are puterea de a avansa în unele părţi ale frontului”, a deckarat ministrul ucrainean al apărării, Oleksiy Reznikov.