„Preşedintele polonez Andrzej Duda tocmai a terminat de vorbit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Verificăm premisele articolului 4 al NATO. Suntem în contact cu aliaţii noştri şi ne aşteptăm la discuţii cu partea americană”, a anunţat de preşedinţia poloneză pe Twitter. Articolul 4 al NATO prevede că „părţile se vor consulta ori de câte ori, în opinia uneia dintre ele, integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea uneia dintre părţi este ameninţată”.
„Atacurile asupra teritoriului Poloniei nu sunt un accident, ci un „bună ziua” planificat în mod deliberat de Rusia, deghizat în „greşeală”. Acest lucru se întâmplă atunci când răul rămâne nepedepsit şi când politicienii se angajează în „linişterea” agresorului. Regimul ru-terorist trebuie oprit. Condoleanţe morţilor.” Acest lucru a fost scris de Mikhailo Podoliak, consilierul preşedintelui ucrainean, într-un tweet.
„Astăzi s-a întâmplat ceea ce vorbim de mult timp” că Rusia „nu se limitează la graniţele noastre naţionale. Rachetele ruseşti au lovit Polonia. Lansarea de rachete pe teritoriul NATO”, „este un atac rusesc cu rachete asupra securităţii colective. Aceasta este o escaladare foarte semnificativă. Trebuie să acţionăm”, este mesajul preşedintelui Ucrainei postat pe profilul său Telegram. „Cu cât Rusia simte mai mult impunitate, cu atât vor exista mai multe ameninţări la adresa oricui se află în raza de acţiune a rachetelor ruseşti”, a adăugat el.
Casa Albă lucrează „împreună cu guvernul polonez pentru a culege mai multe informaţii” cu privire la căderea rachetelor pe teritoriul Poloniei, a declarat Adrienne Watson, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate.
Imaginile prezentate de presa poloneză care arată epavele presupuselor rachete ruseşti căzute pe teritoriul polonez nu au nicio legătură cu armamentul rusesc. Acest lucru a fost declarat de Ministerul Apărării din Moscova citat de Tass.
Ministerul rus al Apărării a negat că rachetele căzute asupra Poloniei sunt ruse, subliniind că nu au fost efectuate atacuri cu arme de la Moscova împotriva ţintelor din apropierea graniţei ucrainene-polone. Acest lucru a fost raportat de agenţia de presă rusă Interfax.
„Declaraţiile presei şi oficialilor polonezi despre căderea rachetelor „ruseşti” în zona Prezewoduv sunt o provocare deliberată” menită să provoace o escaladare, este comentariul Ministerului rus al Apărării, potrivit rapoartelor Tass.
Întâlnirea Consiliului de Securitate polonez, cu preşedintele Andrzej Duda şi prim-ministrul Mateusz Morawiecki, este în desfăşurare. La ora 21.00, un ceas mai târziu în România, a fost convocată şi o şedinţă de urgenţă a Executivului de la Varşovia. Acest lucru a fost raportat de presa poloneză, după ce două rachete ruseşti au aterizat pe teritoriul polonez de la graniţa cu Ucraina, ucigând două persoane.
A fost cel mai mare atac cu rachete al Rusiei de până acum, iar unele dintre rachete ar fi ajuns în Polonia, unde două persoane au fost ucise, potrivit unui oficial american. A fost pentru prima dată în timpul războiului când armele ruseşti au căzut pe teritoriul unei ţări NATO.
Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Mueller, nu a confirmat imediat informaţia unui oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informaţii americane, care a vorbit sub rezerva anonimatului din cauza naturii sensibile a situaţiei.
Rachete ruseşti au căzut în Polonia, la aproximativ 15 mile de graniţa cu Ucraina.
Oficialii polonezi au organizat o reuniune de urgenţă.
Presa poloneză a relatat că două persoane au murit marţi după-amiază după ce un proiectil a lovit un sat polonez aflat în apropiere de graniţa cu Ucraina.
Moldova vecină a fost de asemenea afectată. Aceasta a raportat întreruperi masive de energie electrică după ce loviturile au scos din funcţiune o linie electrică cheie care alimentează ţara vecină, a declarat un oficial.
Zelenski a declarat că Rusia a tras cel puţin 85 de rachete, majoritatea vizând instalaţiile energetice ale ţării, şi a lăsat multe oraşe fără curent electric.
Pompierii din satul polonez Przewodow, din comuna Dołhobyczów, aflată la 10 km de graniţa cu Ucraina, au confirmat că două persoane au murit în urma a două explozii care au lovit un hambar cu cereale, scrie ziarul local Kurier Lubelski. Martorii citaţi de ziar au spus că au auzit două explozii. Poliţia „încearcă să stabilească cauzele şi circumstanţele exacte ale accidentului”, a declarat un purtător de cuvânt al acestora. Întreaga zonă a fost izolată.
„Angajamentul nostru faţă de articolul 5 al NATO este clar de cristal: vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a declarat de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder, cu privire la vestea că rachete ruseşti au căzut în Polonia.
„Regimul criminal rus a lansat rachete care nu numai că au vizat civili ucraineni, ci au aterizat şi pe teritoriul NATO din Polonia. Letonia sprijină pe deplin prietenii polonezi şi condamnă această crimă. Acest lucru a fost declarat de ministrul leton al apărării, Artis Pabriks.
Şi Estonia, o altă ţară baltică, a condamnat incidentul.
Două rachete ar fi căzut în Polonia, lângă graniţa din Przewodow. Ar fi doi morţi.
Apărarea aeriană a Ucrainei a reuşit să doboare 70 din cele 90 de rachete trase de Rusia, dar cel puţin 15 infrastructuri energetice au fost avariate, a raportat şeful adjunct al biroului prezidenţial ucrainean, Kirill Timoşenko, după cum a raportat Ukrainska Pravda. Timoşenko a adăugat că peste 7 milioane de oameni au rămas fără electricitate, în urma atacurilor.
Ucraina se confruntă în prezent cu „o întrerupere majoră a internetului”, cu „conectivitate naţională la 67%”. Acest lucru a fost declarat pe Twitter de organizaţia de monitorizare a internetului Netblocks. Majoritatea regiunilor ţării au fost afectate de o întrerupere a curentului din cauza atacurilor intense cu rachete ruseşti asupra infrastructurii critice, a spus organizaţia.
Ca urmare a atacului masiv de rachete de astăzi al Rusiei, „10 clădiri au fost avariate într-unul dintre districtele din regiunea Kiev”. Acest lucru a fost anunţat de şeful poliţiei din regiune Andri Nebitov, relatează Ukrinform. „Într-unul din raioanele din regiunea Kiev, 10 case au fost avariate în urma atacului invadatorilor”, a scris Nebitov, precizând că momentan nu sunt victime în rândul populaţiei civile.
Ministrul chinez de externe Wang Yi sa întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în marja summitului G20 din Indonezia şi, cu ocazia, a făcut cunoscut faptul că China a apreciat că Rusia a reafirmat recent poziţia consolidată conform căreia „un război nuclear nu poate fi a câştigat şi nu trebuie luptat niciodată. Acest lucru demonstrează atitudinea „raţională şi responsabilă” a Moscovei, a spus Wang, după cum a raportat agenţia Xinhua. Wang a mai spus în cadrul întâlnirii că China este încântată să vadă că Rusia emite un semnal de dialog şi este de acord să reia implementarea acordului privind grâul la Marea Neagră.
„În timp ce liderii se adună la G20 de la Bali pentru a discuta probleme care afectează vieţile oamenilor din întreaga lume, Rusia continuă să ameninţe acele vieţi şi să distrugă infrastructura critică pentru Ucraina”, a spus Sullivan într-un comunicat. „Aceste atacuri nu fac decât să sporească îngrijorarea G20 cu privire la impactul destabilizator al războiului lui Putin”, subliniază consilierul pentru securitate naţională al SUA. „Gândurile noastre sunt pentru poporul ucrainean curajos care continuă să dea dovadă de rezistenţă şi putere în apărarea suveranităţii şi democraţiei”.
Doi civili au fost ucişi şi trei răniţi într-un bombardament ucrainean al oraşului rus Şebekino din regiunea Belgorod, potrivit guvernatorului, scrie agenţia Ria Novosti.
În atacurile de astăzi asupra Ucrainei, Rusia a tras aproximativ 100 de rachete. „Au fost deja lansate aproximativ 100 de rachete. Ocupanţii au depăşit cele 84 lansate pe 10 octombrie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene, Yuri Ignat, pentru televiziunea ucraineană.
Ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra, a fost nevoit să se refugieze în adăposturi, în timpul vizitei sale la Kiev, din cauza raidurilor ruseşti care au lovit capitala Ucrainei astăzi, 15 noiembrie. Hoekstra a cerut să acorde atenţie „ceea ce face Rusia, nu ce spune” şi a declarat pentru CNN că atacul cu rachetă arată încă o dată „dispoziţia lui Putin de a recurge la metode criminale”.
„Nu poate exista decât un singur răspuns la toate acestea – a adăugat el. Acela este să continuaţi să sprijiniţi Ucraina, să continuaţi să furnizaţi arme, să continuaţi să lucraţi la justiţie, să continuaţi să lucraţi la furnizarea de ajutor umanitar”.
Sute de deţinuţi, inclusiv criminali periculoşi, au evadat din închisoarea Herson în timpul retragerii Rusiei din oraş. Numărul fugarilor este de peste 450, dar 166 au fost deja capturaţi, a declarat astăzi la televiziune şeful poliţiei ucrainene, Ihor Klimenko. Printre cei căutaţi se numără o sută de persoane acuzate de omor. Unul dintre ei, condamnat la închisoare pe viaţă pentru crimă, a fost găsit şi arestat în Mokolaiv. Potrivit portalului Hromadske, prizonierii au fost eliberaţi de un oficial al închisorii, în timpul retragerii Rusiei.
„Din cauza atacului masiv cu rachete, la ordinul companiei furnizor Npc Ukrenergo, tehnicienii au început să întrerupă furnizarea de energie electrică în toată Ucraina. Mai ales în capitală”. Acest lucru a fost anunţat de primarul Kievului, Vitali Klitschko, la Telegram. „Este o operaţiune necesară pentru echilibrarea sistemului electric şi evitarea defecţiunilor echipamentelor”, adaugă el, afirmând că „cel puţin jumătate dintre locuitorii capitalei sunt fără curent electric”.
Autorităţile ucrainene au raportat marţi lovituri aeriene ruseşti în întreaga ţară, de la est la vest, inclusiv atacuri în Kiev care au lovit clădiri rezidenţiale. Au fost semnalate în ţară şi atacuri asupra unor instalaţii energetice care au lăsat fără curent electric zone mari.
Avalanşa de lovituri a avut loc în timp ce în întreaga Ucraină au fost emise alerte de raid aerian. Atacurile vin după ce Ucraina a înregistrat unul dintre cele mai mari succese militare de până acum – recucerirea, săptămâna trecută, a oraşului Kherson din sudul ţării.
Pe măsură ce pierderile sale de pe câmpul de luptă cresc, Rusia a recurs în ultimele luni din ce în ce mai mult la atacarea reţelei electrice din Ucraina, sperând aparent să transforme apropierea iernii într-o armă, lăsând oamenii în frig şi întuneric.
Printre regiunile în care oficialii au raportat lovituri se numără Lviv, Jîtomîr , Hmelnîţkîi şi Rivne, în vest, şi Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, în nord-est. De asemenea, mai multe atacuri cu rachete au lovit Kryvyi Rih, oraşul natal al preşedintelui Zelenski, potrivit primarului acestuia, Oleksandr Vilkul.
Autorităţile ucrainene au spus că au găsit indicii despre posibile camere de tortură şi în Herson, la fel ca în alte zone eliberate. Şeful poliţiei naţionale a Ucrainei, Igor Klimenko, a declarat că autorităţile vor începe să investigheze mărturiile locuitorilor din Herson, conform cărora forţele ruse au înfiinţat cel puţin trei presupuse locuri de tortură în zonele acum eliberate. „În acest moment, curăţarea minelor este în curs. După aceea, cred că acţiunile de investigaţie vor începe”, a declarat Klimenko, la un post TV ucrainean.
The Kyiv Independent relatează despre două explozii în capitala Ucrainei, cu fum vizibil urcând deasupra clădirilor. „Rusia răspunde discursului puternic al lui Zelenski la G20 cu o nouă lovitură cu rachete. Crede cineva serios că Kremlinul chiar vrea pace? El vrea ascultare. Dar în cele din urmă, teroriştii pierd întotdeauna”, a scris Andriy Yermak, şeful personalului prezidenţial, pe Twitter.
Russia responds to @ZelenskyyUa‘s powerful speech at #G20 with a new missile attack. Does anyone seriously think that the Kremlin really wants peace? It wants obedience. But at the end of the day, terrorists always lose.
— Andriy Yermak (@AndriyYermak) November 15, 2022
Ruşii ar fi aşteptat votul de la jumătatea mandatului, înainte de a anunţa retragerea din Herson, pentru a evita să-i acorde preşedintelui american Joe Biden un avantaj electoral, scrie CNN, citând informaţii adunate de serviciile de informaţii americane. O sursă bine informată a informat că alegerile de la jumătatea mandatului au fost considerate de înalţi oficiali ruşi drept unul dintre factorii care au decis când să anunţe retragerea. Aşteptarea alegerilor din SUA a fost întotdeauna „o condiţie” pentru retragerea din oraşul ucrainean, adaugă o altă sursă. Potrivit informaţiilor americane, acesta este un alt semn al interesului Moscovei de a influenţa politica americană. Biden însuşi pare să fi făcut aluzie la această evaluare a ruşilor. „Mi se pare interesant că au aşteptat până după alegeri, pentru a face acest raţionament”, a spus el la o conferinţă de presă, miercurea trecută.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marţi că Naţiunile Unite l-au informat despre promisiunile scrise ale SUA şi UE de a elimina obstacolele din calea exportului de cereale şi îngrăşăminte ruseşti.
Preşdintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat marţi planul de pace în 10 puncte al Ucrainei. El a exclus, în cadrul Summit-ului G20, care are loc în Indonezia, un acord „Minsk 3”.
Preşedintele Volodimir Zelensky a declarat virtual la summitul G20 din Bali că este „convins că acum este momentul în care războiul distructiv rus trebuie şi poate fi oprit”.
Zelenski a mai afirmat că nu va exista Minsk 3, o referire la două acorduri anterioare eşuate pentru a pune capăt invaziei ruse din 2014 şi războiul care a urmat în estul Ucrainei.
Trupele ruse se regrupează şi continuă să stabilească linii defensive pe malul de est al râului Nipru, în sudul Ucrainei, după retragerea de pe malul de vest. Ruşii trag cu rachete şi drone kamikaze de la distanţă în poziţiile ucrainene şi în zonele civile alăturate.
Guvernul zambian a cerut autorităţilor ruse să explice modul în care un cetăţean zambian, care ispăşeşte o pedeapsă cu închisoare la Moscova ar fi fost recrutat pentru a lupta în Ucraina, unde a şi murit între timp.
În timpul discursului său de noapte, preşedintele Volodimir Zelenski a susţinut că, potrivit datelor oficiale, trupele ruse au deportat aproximativ 11.000 de copii ucraineni în Rusia.
Zelenski a mai afirmat că este posibil ca cifra să fie mult mai mare.
„Pentru a returna toţi deportaţii, vom avea nevoie de puterea lumii întregi”, a conchis Zelenski.