Volodimir Zelenski a fost invitat la summitul prin videoconferinţă al Grupului naţiunilor puternic inductrializate (G7).
„Ucraina are nevoie de tancuri moderne, de sisteme de artilerie şi de rachete cu raze mai lungi de acţiune”, a afirmat Volodimir Zelenski la reuniune.
De asemenea, Zelenski a declarat că Ucraina are nevoie de două miliarde de metri cubi de gaz în plus pe durata iernii. „Teroarea asupra centralelor noastre electrice ne-a forţat să utilizăm gaz suplimentar. De aceea, avem nevoie de susţinere suplimentară pe parcursul acestei ierni”, a subliniat preşedintele Ucrainei.
Rusia apelează la muniţie veche de zeci de ani, cu rate ridicate de eşec, pentru că îşi epuizează stocurile după invazia de aproape 10 luni din Ucraina, a declarat luni un înalt oficial militar american.
„Au scos din stocul său de muniţie îmbătrânită, ceea ce indică faptul că sunt dispuşi să folosească acea muniţie mai veche, dintre care unele au fost produse iniţial în urmă cu mai mult de 40 de ani”, a declarat oficialul militar, vorbind sub protecţia anonimatului.
„Crimele de război şi celelalte atrocităţi nu pot să rămână nepedepsite. Îl vom trage la răspundere pe preşedintele Putin şi pe alţi responsabili de aceste atacuri în conformitate cu dreptul internaţional”, anunţă liderii statelor din G7, în Declaraţia adoptată după summitul prin videoconferinţă de luni.
„Reafirmăm că discursul iresponsabil al Rusiei în domeniul nuclear esre inacceptabil şi că utilizarea armelor chimice, bioogice sau nucleare va declanşa o reacţie plină de consecinţe”, avertizează liderii din Grupul G7, potrivit Declaraţiei comune postate pe site-ul Preşedinţiei Franţei şi vizualizată de agenţia MEDIAFAX.
„Suntem determinaţi să ajutăm Ucraina să repare, să repună în funcţiune şi să protejeze infrastructura esenţială de aprovizionare cu energie şi apă. Vom ajuta Ucraina să răspundă nevoilor asociate pregătirilor de iarnă, vom continua să susţinem rezilienţa populaţiei ucrainene şi vom intensifica eforturile în domeniu cu ocazia conferinţei internaţionale care se va desfăşura la Paris pe 13 decembrie”, anunţă liderii Grupului G7 în Declaraţia summitului, susţinând că sunt „determinaţi” să facă astfel încât Rusia să suporte consturile reparării infrastructurii din Ucraina.
„Susţinerea Ucrainei este un element central al Preşedinţiei germane a Grupului G7. Vom menţine sprijinul cât timp va fi necesar”, a declarat Olaf Scholz, potrivit revistei Focus, afirmând că, în opinia sa, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, „este izolat”.
„Cele mai puternice democraţii ale lumii din punct de vedere economic dau dovadă de o coordonare mai strânsă. Condamnăm atacurile brutale ale Rusiei”, a adăugat Olaf Scholz, după summitul virtual al statelor membre G7, precizând că la reuniune a fost invitat şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Premierul ucrainean Denis Şmihal a cerut achiziţionarea de baterii de rachete Patriot şi alte sisteme de apărare aeriană de înaltă tehnologie, pentru a contracara atacurile ruseşti. Într-un interviu acordat postului francez LCI, difuzat duminică seara, oficialul a spus că Rusia vrea să „inunde” Europa cu un nou val de refugiaţi ucraineni, vizând infrastructura Ucrainei. Furnizarea de rachete sol-aer Patriot către Ucraina ar marca un pas major făcut înainte în tipul de sisteme de apărare aeriană pe care Occidentul le trimite pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva atacurilor aeriene ruse. Până acum, nicio ţară nu le-a oferit, deşi Germania a furnizat rachete Patriot Poloniei vecine, aliatul ei NATO.
Un cămin care găzduieşte soldaţi ruşi a explodat în Svatove, regiunea Lugansk, a informat şeful administraţiei militare ucrainene a regiunii, Serhii Haidai. Potrivit Ukrainska Pravda, canale anonime Telegram au raportat ieri explozia din Svatove, adăugând că în cămin se aflau soldaţi din grupul de mercenari Wagner. Într-unul dintre videoclipurile publicate, un martor relatează „că a mai rămas doar jumătate din pensiune”.
Din 10 februarie, chiar înainte de începerea conflictului, 3.039.504 de cetăţeni ucraineni au intrat în România. Doar ieri au fost 7.748 de intrări ale cetăţenilor ucraineni. Tot ieri – relatează agenţia naghiară MTI – 4.670 de refugiaţi au intrat în Ungaria, în timp ce 4.003 au ajuns în tară prin România, potrivit poliţiei.
Kremlinul nu a primit cereri din partea franceză pentru discuţii între preşedintele francez Emmanuel Macron şi liderul rus Vladimir Putin, a declarat de ofiţerul de presă al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. „Nu, această conversaţie nu este planificată, nu au existat astfel de iniţiative din partea franceză”, a spus Peskov reporterilor. În ultimele zile, Macron a spus că intenţionează să aibă o convorbire telefonică cu Putin, pentru a discuta despre situaţia din Ucraina şi situaţia referitoare la centrala nucleară Zaporojie.
Armata rusă îşi continuă ofensiva către Doneţk, a anunţat reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, generalul locotenent Igor Konaşenkov, scrie agenţia Tass. În ciuda contraatacurilor forţelor armate ucrainene, „trupele ruse au continuat operaţiunile ofensive”, a adăugat Konaşenkov.
În oraşul Girnik, regiunea Doneţk, două persoane au fost ucise şi alte 10 au fost rănite, într-un bombardament al trupelor ruse, a raportat Parchetul Regional prin Telegram, potrivit Ukrinform. „Gloanţele au lovit zona centrală a oraşului”, se arată în mesaj, „spitalul din Selidove a fost evacuat”. Au fost avariate şi clădiri cu cinci etaje şi o sucursală a unei bănci.
Armata rusă a lansat astăzi un atac asupra Hersonului şi suburbiilor sale: o femeie a fost ucisă, patru persoane au fost rănite. Acest lucru a fost raportat de parchetul din regiunea Herson, după cum a raportat Ukrainska Pravda.
Practic, nu mai există site-uri web independente în Rusia. Între 5 şi 11 ale acestei luni, iar autorităţile au blocat alte 14.800 de site-uri, a denunţat ONG-ul Roskomsvoboda, organizaţie creată în 2012 pentru a monitoriza activitatea de cenzură a autorităţilor pe web. În cele mai multe cazuri, ordinul de închidere a fost emis de o instanţă la cererea autorităţii de reglementare Rosmkomnadzor, care a închis în medie 4.900 de staţii pe săptămână în 2022. În 2018 s-a înregistrat un vârf similar al cenzurii, cu 13.400 de site-uri blocate într-o săptămână, între 23 şi 30 aprilie, iar în aprilie 2021, 18.100 de site-uri au trebuit să fie închise. În total, 640.000 de site-uri web au fost închise în Rusia prin decizie a autorităţilor, 138.000 de la începutul invaziei Ucrainei din august.
De la începutul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia, 24 februarie, au fost neutralizate 302.802 de explozibili şi 2.891 de kilograme de explozibili, inclusiv 2.155 de bombe aruncate de avioane, susţine Serviciul de Stat de Urgenţă al Ucrainei. Echipa antibombă a inspectat până acum un total de 76.432 de hectare de teren pentru muniţii neexplodate.
Preşedintele Parlamentului Lituanian (Seimas), Viktorija Čmilytė-Nielsen, vizitează astăzi Parisul, unde va participa la Conferinţa privind Ucraina. „În ceea ce priveşte războiul Rusiei împotriva Ucrainei, este important ca Franţa să-şi demonstreze rolul principal prin pregătirea unui răspuns just la agresor, prin întărirea Uniunii Europene, prin luarea în considerare a cererilor legitime ale Ucrainei şi ale altor state ale UE, precum şi ca lucrând la întărirea frontierei de est a UE şi NATO”, a spus Čmilytė-Nielsen. Pe lângă participarea la Conferinţă, care este aşteptată şi de preşedintele francez Emmanuel Macron şi de prim-ministrul ucrainean Denis Şmihal, preşedintele Parlamentului lituanian se va întâlni cu cei mai înalţi oficiali ai Adunării Naţionale şi ai Senatului francez, precum şi cu preşedinţii parlamentului lituanian. principalele comisii parlamentare.
Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, într-un interviu acordat postului german Ard, preluat de UNIAN, a afirmat că ipoteza unei pene de curent completă, în urma bombardamentelor ruseşti, „este destul de realistă, dar situaţia instabilă nu îi va împinge pe ucraineni să părăsească ţară.” După cum a remarcat Kuleba, în cazul unor noi atacuri asupra sistemului energetic ucrainean, „oamenii se vor muta în zonele rurale, unde există posibilitatea de a arde lemne de foc”.
Un civil a fost ucis şi alţi trei au fost răniţi în timpul atacurilor ruseşti de ieri în regiunea Doneţk, din estul Ucrainei, a declarat şeful administraţiei militare regionale, Pavlo Kirilenko, pe Telegram, după cum susţine Ukrinform. „Pe 11 decembrie, ruşii au ucis un civil în Velyka Novosilka. Încă trei persoane din regiune au fost rănite”, a scris oficialul, menţionând că în acest moment este imposibil de stabilit numărul exact al victimelor în Mariupol şi Volnovakha.
Rusia a pierdut 620 de oameni în ultima zi, ducând pierderile în rândurile ruseşti la 94.760 de la ziua atacului Moscovei asupra Ucrainei, pe 24 februarie. Despre acest lucru a anunţat buletinul zilnic al Statului Major al Forţelor Armate Ucrainene, lansat pe Facebook, care raportează cifre care nu pot fi verificate independent. Potrivit raportului armatei ucrainene, pierderile ruseşti până în prezent ar fi de aproximativ 94.760 de oameni, 2.966 de tancuri, 5.928 de vehicule blindate, 1.929 de sisteme de artilerie, 397 de lansatoare de rachete multiple, 211 de sisteme de apărare antiaeriană. Potrivit buletinului, care precizează că datele sunt actualizate din cauza luptei intense, forţele ruse ar fi pierdut şi 281 de avioane, 264 de elicoptere, 4.544 de vehicule, 16 unităţi navale şi 1.617 drone.
Finanţarea pentru Ucraina de 18 miliarde de euro „trebuie să sosească cât mai curând posibil”, a declarat ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, sosind la Consiliul Afaceri Externe.
În ultimele 24 de ore, forţele ucrainene au respins atacurile ruseşti în apropierea 11 sate din regiunile Lugansk şi Doneţk, din estul ţării: Statul Major al armatei a anunţat-o pe Facebook, potrivit UNIAN. „În ultimele 24 de ore, unităţile Forţelor de Apărare ale Ucrainei au respins atacurile invadatorilor din zonele forestiere Stelmakhivka, Makiivka şi Serebryansky din regiunea Lugansk şi Verkhnekamensky, Belogorivka, Soledar, Yurievka, Krasnogorovka, Maryinka, Vmikhailovka şi Novokivka. în regiunea Doneţk”, se arată în Raportul zilnic al armatei.
7 reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din Ucraina au fost sancţionaţi Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret care prevede sancţiuni împotriva a şapte reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei. Acest lucru a fost raportat de The Kyiv Independent.
Guvernatorul regiunii Zaporizhzhia, Oleksandr Starukh, a raportat că 573 de cetăţeni ai regiunii au fost în captivitatea Rusiei în ultimele nouă luni, iar 232 sunt încă ostatici. Starukh a adăugat că organizaţiile internaţionale sunt adesea „neputincioase” atunci când vine vorba de încălcări ale drepturilor omului.
Dictatorul din Belarus, Alexandru Lukaşenko, nu intenţionează să intre în război cu Ucraina din cauza posibilităţii reapariţiei tulburărilor interne dacă aparatul său de securitate este slăbit de participarea la un război costisitor, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului în ultimul său raport.
De la începutul invaziei militare pe scară largă a Rusiei, cel puţin 302.802 de explozibili şi 2.891 kilograme de explozibili, inclusiv 2.155 de bombe livrate de avioane, au fost neutralizate, transmite Serviciul de Stat de Urgenţă al Ucrainei. Pirotehnicienii au inspectat un total de 76.432 de hectare de teren cu încărcătură neexplodată, o suprafaţă mai mare decât întreaga ţară din Orientul Mijlociu, Bahrain.
Trupele ruse au vizat comunităţile Seredyna-Buda şi Velyka Pysarivka. Rusia a folosit mortare de 120 mm pentru a bombarda un sat de graniţă nedezvăluit încă. Nu au existat victime, potrivit oficialilor ucraineni.
Preşedintele Volodymyr Zelensky a declarat că a vorbit cu preşedintele american Joe Biden la sfârşitul zilei de 11 decembrie, înaintea viitorului summit al Grupului celor 7. Cei doi au discutat despre continuarea cooperării în domeniul apărării şi securitatea energetică a Ucrainei, precum şi despre „formula de pace în zece paşi” a Ucrainei.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost un semnal de alarmă pentru capacităţile de apărare ale Uniunii Europene, deoarece livrările de arme către Ucraina epuizează stocurile militare din Europa, a declarat şeful Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, într-un comunicat.
Preşedintele Volodimir Zelenski a emis un decret împotriva a şapte reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Ruse a Patriarhiei Moscovei, afiliată Bisericii Ortodoxe Ruse, prin care a pus în aplicare decizia Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională.
„Facem totul pentru ca statul agresor să nu aibă şansa de a influenţa societatea ucraineană prin cel mai sensibil canal de comunicare: biserica”, a declarat Zelenski.