După cuvintele de astăzi ale purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, cu privire la „scuzele” pe care Vaticanul le-ar fi adresat Rusiei pentru cuvintele Papei Francisc despre ceceni şi buriaţi, surse ale Sfântului Scaun confirmă că „au existat contacte” cu Moscova.
Parlamentul European a recunoscut ca genocid foametea provocată de om, cunoscută sub numele de „Holodomor”, cauzată de regimul sovietic din Ucraina în 1932-1933. Deputaţii europeni „condamnă cu fermitate aceste acte care au provocat moartea a milioane de ucraineni şi solicită tuturor ţărilor şi organizaţiilor care nu au făcut încă acest lucru să recunoască Holodomorul ca genocid”. Textul nelegislativ a fost adoptat cu 507 voturi pentru, 12 împotrivă şi 17 abţineri.
Producătorul german de arme de foc Rheinmetall a anunţat planuri pentru o producţie complet nouă de muniţie, cu scopul de a face armata germană mai autonomă, informează agenţia germană DPA, citând compania. Aceasta este reacţia la supărarea provocată de vetoul Elveţiei asupra livrării de muniţie germană în Ucraina, muniţie necesară pentru funcţionarea tancurilor de tip Gepard. Rheinmetall a subliniat, printre altele, că există o nevoie puternică de recuperare a muniţiei pentru Bundeswehr, tocmai datorită sprijinului acordat până acum Ucrainei.
„Miile de rachete pe care Rusia le-a lansat anul acesta împotriva Ucrainei ar putea distruge infrastructura oricărei ţări. Dar ucrainenii rezistă efectiv terorii rachetelor inamicului”. Preşedintele ucrainean, Volodymyr Zelensky, a scris pe Telegram
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a cerut să nu fie crezute zvonurile despre presupusa iminentă demisie a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. „Acestea sunt zvonuri, aşa că ar trebui tratate în consecinţă”, a spus Peskov, după cum au informat agenţiile ruse.
Organizaţia Naţiunilor Unite a oferit peste 4,5 miliarde de dolari în asistenţă umanitară Ucrainei în acest an, a declarat prim-ministrul ucrainean Denis Şmihal, în timpul unei conferinţe comune cu secretarul general adjunct al Naţiunilor Unite pentru afaceri umanitare, Martin Griffiths, potrivit Ukrinform.
De astăzi, pe platforma de crowdfunding Eppela, chiar şi o sumă mică poate fi donată pentru a cumpăra tricouri termice pentru populaţia ucraineană. În audienţa generală de miercuri, Papa Francisc a recomandat „un Crăciun cu mai puţine cheltuieli”, „mai umil”.
Federaţia Rusă a primit scuze de la Vatican pentru declaraţiile Pontifului despre ceceni şi buriaţi. Pentru guvernul de la Moscova, aşadar, „cazul este închis”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Maria Zaharova, citată de agenţia rusă Tass.
„Până în prezent, Rusia nu a arătat nicio pregătire reală pentru o pace justă şi durabilă. Consiliul European îşi reafirmă disponibilitatea de a sprijini iniţiativa Ucrainei pentru o pace justă”, se poate citi în proiectul de concluzii reieşit după summitul UE.
Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a prezentat un raport care documentează uciderea a cel puţin 441 de civili în Ucraina (341 de bărbaţi, 72 de femei, 20 de băieţi şi opt fete), crime care, în opinia sa, ar putea reprezenta crime comise de armata rusă. Studiul, prezentat la o sesiune specială a Consiliului pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite privind Ucraina, a fost finalizat după trei vizite pe teren şi se concentrează în mod special pe încălcările comise între 24 februarie şi 6 aprilie în 102 oraşe din regiunile Kiev, Cernikov şi Sumi. „În unele cazuri, soldaţii ruşi au executat civili în locuri de detenţie improvizate, în timp ce în alte cazuri au făcut-o în casele lor, în curţi, porţi sau la punctele de control de securitate de la sol”, a denunţat înaltul comisar.
Şeful administraţiei Herson, Iaroslav Ianuşevici, a denunţat că, în ultimele 24 de ore, regiunea a fost lovită în mod continuu şi că cel puţin 3 persoane au fost ucise în bombardamente, inclusiv un băieţel de 8 ani.
„Cu privire la cel de-al nouălea pachet de sancţiuni, există îngrijorări din partea unor ţări, nu doar a Ungariei. Întâlnirea ambasadorilor UE va avea loc în paralel cu Consiliul European, sunt încrezător că se poate găsi un acord, precum şi cu privire la pachet de ajutoare pe 18 ani de miliarde pentru Ucraina”, a declarat de preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
„Departe de realitate” este planul de pace prezentat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a pune capăt crizei, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, susţinând că „astfel de iniţiative de pseudo-pace sunt deghizate în cuvinte despre aderarea la metode diplomatice. Rusia a subliniat în repetate rânduri că nu Moscova a rupt negocierile în aprilie, ci regimul de la Kiev. Toată responsabilitatea pentru refuzul diplomaţiei revine regimului de la Kiev”. Această atitudine, a adăugat ea, face „mai dificilă ajungerea la acorduri viitoare”.
Doneţk a fost lovit de „cel mai masiv atac din 2014”, a declarat Alexei Koulemzine, şeful administraţiei pro-ruse. Bombardarea ucraineană a regiunii separatiste din estul Ucrainei a lăsat cel puţin 9 civili răniţi, a adăugat Koulemzine.
După excluderea temporară de la sancţiuni a unităţilor pentru gazoductul Nord Stream, autorităţile canadiene readus în discuţie restricţiile deoarece suspendarea acestora nu mai serveşte scopului iniţial.
Putin a arătat că nu a fost niciodată intenţia sa de a restabili funcţionarea completă a Nord Stream 1, iar conducta în sine a fost dezafectată, motiv pentru care guvernul canadian a decis să anuleze scutirea temporară de sancţiuni care au permis returnarea în Germania a turbinelor reparate la Montreal”, au declarat ministrul canadian de externe Melanie Joly şi ministrul resurselor naturale, Jonathan Williams, într-o declaraţie comună.
Conducta de sub Marea Baltică a fost închisă pentru reparaţii pe 31 august, dar nu a fost repornită. A fost grav avariată o lună mai târziu, când a fost lovită de o serie de explozii. Guvernele europene bănuiesc că spărturile conductei respective, precum şi cele de la Nord Stream 2 au fost cauzate de sabotaj.
Putin a numit „nebuneşti” afirmaţiile occidentale că Rusia s-a aflat în spatele exploziilor.
Livrarea sistemelor de apărare aeriană Patriot către Kiev va creşte riscul implicării directe a SUA în conflictul ucrainean, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat joi că toate armele furnizate Ucrainei de Occident sunt ţinte legitime pentru Rusia şi vor fi distruse sau confiscate.
Trupele belaruse şi unităţile rezerviste desfăşurate de la Moscova în Belarus nu reprezintă nicio ameninţare pentru Ucraina, este evaluarea Ministerului Britanic al Apărării, în ultimul său raport de informaţii. „Exerciţii militare ar avea loc în sectorul de nord-vest al ţării, departe de graniţa cu Ucraina. În plus, Rusia a desfăşurat recent şi alte unităţi de rezervişti în Belarus”, notează serviciile de informaţii militare britanice pe Twitter. „Belarus a jucat un rol crucial în asaltul rusesc asupra Kievului, care a început la 24 februarie 2022. Cu toate acestea, exerciţiile trupelor belaruse şi ale unităţilor ruse sunt puţin probabil să constituie în prezent o forţă capabilă să conducă cu succes un nou asalt în nordul Ucrainei”.
O bază aeriană rusă din Kursk a fost lovită miercuri seara, scrie The Guardian, care preia vorbele lui Anton Geraşcenko, consilier principal prezidenţial. Geraşenko a postat o serie de actualizări pe Telegram, spunând că o „dronă necunoscută” a lovit instalaţia militară. Citând presa rusă, Geraşenko a adăugat că ar fi avut loc „două explozii în Kursk, lângă aeroport”. În online, relatează The Guardian, există imagini care arată o serie de explozii în oraşul din vestul Rusiei, care au avut loc în jurul orei 22:00, ora locală. Guvernatorul regional Kursk, Roman Starovoit, citat de agenţia RIA Novosti, a răspuns însă că „apărarea antiaeriană a funcţionat aseară peste regiunea Kursk”. „Nu au fost victime sau pagube”, a adăugat Starovoit.
În timpul nopţii, o bază aeriană rusă din Kursk s-a aflat în vizorul dronelor ucrainene, a anunţat de Anton Geraşcenko, unul dintre cei mai apropiaţi oameni de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Gerashchenko a vorbit despre „două explozii în apropierea aeroportului”, adăugând că „o dronă necunoscută a lovit o instalaţie militară” din regiunea Kursk. Agenţia rusă RIA Novosti, citându-l pe guvernatorul regional Roman Starovoit, a adăugat că „apărarea antiaeriană a funcţionat” şi „nu au fost victime sau pagube”.
„Ne consolidăm în mod constant apărarea antiaeriană şi anti-dronă. Şi facem totul pentru a obţine sisteme mai moderne şi mai puternice pentru Ucraina. Săptămâna aceasta am făcut progrese importante în problema apărării aeriene”; a afirmat preşedintele ucrainean, în mesajul său video de aseară. Zelenski a comunicat apoi că situaţia din Donbass şi alte zone active de ostilităţi a fost discutată în detaliu în cadrul reuniunii Statului Major. „Nu este pace în primele linii. Nu este nimic uşor sau simplu. Fiecare zi şi fiecare metru este extrem de dificil”, a explicat el.
Franţa „condamnă în cei mai fermi termeni noul val de bombardamente ruseşti de ieri dimineaţă care au vizat infrastructura civilă din Kiev”, scrie într-un comunicat publicat de Ministerul de Externe de la Paris. „Aceste noi atacuri inacceptabile, comise prin utilizarea pe scară largă a dronelor furnizate de Iran, constituie în mod clar noi crime de război pentru care Rusia va trebui să răspundă”.
Dacă Statele Unite ar trimite sistemele lor de rachete Patriot la Kiev, ar fi „un alt pas provocator” care ar putea „duce la consecinţe imprevizibile”, este avertismentul care vine de la ambasada Rusiei la Washington, într-o notă. „În Statele Unite a fost lansată o campanie de informare cu privire la presupusa expediere iminentă a sistemelor de apărare aeriană de înaltă tehnologie către Kiev”, notează diplomaţii. „Dacă aceste rapoarte vor fi confirmate, vom vedea un alt pas provocator al administraţiei, care ar putea duce la consecinţe imprevizibile”.
După tradiţionala conferinţă de presă de sfârşit de an, preşedintele rus Vladimir Putin anulează şi discursul despre „starea naţiunii” pe care îl ţine în fiecare an, în faţa Adunării Federale a Parlamentului. Se pare că, potrivit unor surse citate de Tass, preşedintele îşi va ţine discursul „probabil în noul an”. Întrebat despre temă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns: „Este posibil ca discursul să aibă loc în 2023”. În schimb, Peskov a exclus că ar putea fi în formă scrisă, aşa cum s-a vehiculat.
Statele Unite evaluează posibilitatea de a trimite în Ucraina echipamente electronice speciale capabile să transforme muniţii aeriene necontrolate în „bombe inteligente”, care pot să lovească ţinta cu precizie maximă, scrie Washington Post, care citează autorităţi apropiate cauzei.
Războiul din Ucraina va continua „ceva vreme”, „este greu de crezut că se va încheia într-un an” sau că luptele se vor opri în timpul iernii, a declarat de purtătorul de cuvânt al securităţii naţionale americane, John Kirby, confirmând eliberarea unui cetăţean american în contextul unui schimb de prizonieri între Ucraina şi Rusia.
Înalta Curte Anticorupţie a confiscat toate bunurile deţinute de fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici, la aproape nouă ani după ce Revoluţia Euromaidan l-a înlăturat în 2014.
Preşedintele Chinei Xi Jinping a ordonat guvernului său să aprofundeze legăturile economice cu Rusia, în ciuda distanţei sale publice de luni de zile faţă de Kremlin.
Rusia este „direct responsabilă” pentru prăbuşirea din 2010 a avionului în care se afla preşedintele de atunci, Lech Kaczyński. În accidentul aviatic petrecut în regiunea Smolensk din Rusia, preşedintele Kaczyński şi alte 95 de persoane aflate la bord au decedat.
Sejm a adoptat atât rezoluţia, cât şi amendamentul privind prăbuşirea avionului: ar fi fost provocată în mod deliberat de Kremlin.
Parlamentul Ceh a recunoscut genocidul îndreptat împotriva poporului ucrainean din perioada interbelică. Holodomor, foametea provocată la ordinul autorităţile sovietice, a ucis milioane de oameni în perioada 1932-1933.
Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat decizia Senatului ceh: „Sunt recunoscător prietenilor mei cehi pentru afirmarea adevărului şi restaurarea dreptăţii istorice. Pedeapsa pentru toate crimele trecute şi prezente ale Rusiei este inevitabilă”, a declarat Zelenski.