Preşedintele ucrainean a declarat că ţara sa îşi va spori prezenţa în Africa anul viitor prin deschiderea a 10 noi ambasade şi prin consolidarea legăturilor comerciale cu acest continent.
Ucraina a încercat să atragă ţările africane la cauza sa în timp ce se luptă cu invazia pe scară largă a Rusiei, în parte prin promovarea unei iniţiative umanitare privind cerealele pentru a ajuta la reducerea foametei în ţările foarte vulnerabile.
Blocada Rusiei asupra exporturilor agricole ucrainene prin Marea Neagră a provocat la începutul acestui an penurii mondiale de cereale şi îngrăşăminte, punând în pericol milioane de oameni, înainte ca un acord negociat de ONU să atenueze parţial această situaţie în iulie.
„Suntem în curs de revizuire a relaţiilor cu zeci de ţări africane”, a declarat Zelenski în cadrul unei reuniuni a diplomaţilor la Kiev. „Anul viitor trebuie să consolidăm acest lucru”.
Pe lângă deschiderea noilor ambasade, a spus Zelenski, Ucraina va urmări, de asemenea, să înfiinţeze birouri de reprezentare comercială în mai multe centre cheie de pe continent – pe care l-a descris ca fiind o regiune „în care interesele noastre sunt până acum reprezentate mai puţin decât avem nevoie”.
Preşedintele Vladimir Putin le-a spus şefilor industriei de apărare din Rusia să îşi intensifice eforturile pentru a se asigura că armata rusă primeşte rapid toate armele, echipamentele şi dotările militare de care are nevoie pentru a lupta în Ucraina.
Putin a făcut aceste comentarii în timpul unei vizite la Tula, un centru de producţie de armament.
„Cea mai importantă sarcină-cheie a complexului nostru militar-industrial este de a furniza unităţilor noastre şi forţelor din prima linie tot ceea ce au nevoie: arme, echipamente, muniţii şi echipamente în cantităţile necesare şi de calitatea potrivită, în cel mai scurt timp posibil”, a declarat Putin.
„De asemenea, este important să perfecţionăm şi să îmbunătăţim semnificativ caracteristicile tehnice ale armelor şi echipamentelor pentru luptătorii noştri, pe baza experienţei de luptă pe care am dobândit-o.”
Ucraina estimează că recolta sa de cereale a scăzut cu aproximativ 40% faţă de anul trecut din cauza invaziei ruseşti, a declarat pentru agenţia de presă AFP un reprezentant al industriei din această ţară.
„Ne aşteptăm la o recoltă de cereale de 65-66 de milioane de tone” până la sfârşitul anului, a declarat şeful Asociaţiei ucrainene a cerealelor, Sergiy Ivashchenko, după o recoltă record de 106 milioane de tone anul trecut.
„Principalul motiv este războiul”, care a dus imediat la penuria de combustibil şi a împiedicat semănatul, a spus Ivashchenko.
Ucraina este un exportator important, dar invazia Rusiei de la sfârşitul lunii februarie a oprit transporturile şi a blocat 20 de milioane de tone de cereale în porturile ucrainene.
Guvernul Olandei a anunţat, vineri, asistenţă suplimentară pentru Ucraina pe parcursul anului 2023, în valoare de 2,3 miliarde de euro, informează cotidianul Le Monde.
„Atât timp cât Rusia va continua războiul din Ucraina, Olanda va continua sprijinul pentru Ucraina. Aproape două miliarde de euro sunt destinate susţinerii militare, iar restul programelor umanitare şi pentru reconstrucţia infrastructurii”, a transmis Guvernul olandez.
Un politician din Sankt Petersburg a cerut procurorilor să-l ancheteze pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru că a folosit cuvântul „război” pentru a descrie conflictul din Ucraina, acuzându-l pe şeful Kremlinului că şi-a încălcat propria lege.
De luni de zile, Putin a descris invazia sa ca fiind o „operaţiune militară specială”. El a semnat în martie legi care prevăd amenzi drastice şi pedepse cu închisoarea pentru discreditarea sau răspândirea de „informaţii false în mod deliberat” despre forţele armate, punând oamenii în pericol de a fi urmăriţi penal dacă numesc războiul după numele său.
Dar el s-a îndepărtat de limbajul său obişnuit joi, când a declarat reporterilor: „Scopul nostru nu este de a învârti volanul conflictului militar, ci, dimpotrivă, de a pune capăt acestui război”.
Beijingul „a stat întotdeauna de partea păcii şi de partea Cartei ONU” când vine vorba de „problema Ucrainei”, i-a spus ministrul chinez de Externe Wang Yi omologului său american Antony Blinken într-o convorbire telefonică în cursul nopţii, potrivit unui raport al Beijingului privind discuţia.
China „se află de partea comunităţii internaţionale în convingerea păcii şi în promovarea discuţiilor. Ea va continua să joace un rol constructiv în felul său pentru a dezamorsa criza”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Afacerilor Externe de la Beijing.
„Secretarul de stat Antony J. Blinken a discutat cu consilierul de stat şi ministrul de externe al Republicii Populare Chineze Wang Yi”, confirmă comunicatul de presă al Washingtonului.
Trupele Moscovei „au bombardat teritoriul regiunii Herson de 61 de ori. Invadatorii au atacat aşezările paşnice din regiune cu artilerie, MLRS, mortiere şi tancuri”, a scris Yanushevych într-o actualizare pe Facebook.
Aproximativ jumătate dintre lovituri au lovit oraşul Herson, lovind blocuri rezidenţiale, instituţii de învăţământ şi case private, a precizat el. O grădiniţă a fost, de asemenea, afectată, a adăugat el.
Rusia şi-a găsit un sprijn de nădejde în Iran şi viceversa, ambele ţări fiind izolate de Occident, prima pentru că a invadat Ucraina, a doua pentru că ajută militar Moscova, că reprimă prin violenţe proteste de stradă şi pentru că îşi dezvoltă propria armă nucleară.
Compania Maxar din SUA a publicat noi imagini din satelit care arată o creştere semnificativă a numărului de morminte la cimitirul Staryi Krym din Mariupol. Peste 4.600 de morminte au fost săpate de la începutul invaziei în oraşul distrus din temelii.
„Acest amendament ar permite Departamentului de Justiţie prin intermediul Secretarului de Stat să transfere veniturile din bunurile oligarhilor confiscate sau din alte entităţi sancţionate către Ucraina”, a declarat senatorul american Lindsey Graham.
„Va fi o mană cerească pentru poporul îndelung răbdător al Ucrainei. Va fi o uşurare pentru contribuabilul american… Va fi o zi proastă pentru oligarhi”, a continuat Graham.
Adoptarea amendamentului este o evoluţie semnificativă în eforturile în curs de a trage la răspundere oligarhii ruşi pentru rolul lor în invazia Rusiei din Ucraina.
În cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele rus Vladimir Putin a spus că Rusia încearcă să pună capăt războiului cât mai curând posibil, menţinând în acelaşi timp că Rusia nu va creşte ritmul a ceea ce numeşte o „operaţie militară specială”, deoarece ar duce la „pierderi nejustificate”.
Institutul pentru Studierea Războiului a spus în cel mai recent raport al său că ambele declaraţii fac parte din efortul consolidat al Kremlinului de a justifica efortul de război costisitor al lui Putin în faţa publicului intern rus.
CEO-ul grupului japonez Rakuten, Mickey Mikitani, a anunţat că vor dona Ucrainei 500 de generatoare împreună. Generatoarele vor fi livrate în Ucraina din Japonia până la sfârşitul anului, pe fondul întreruperilor generalizate de curent care au loc frecvent în ţara măcinată de război.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a luat angajamentul de a distruge cu orice preţ sisteme defensive anti-aeriene americane, Patriot.
„Patriot este un sistem destul de învechit, nu funcţionează la fel de bine ca rachetele noastre S-300 sol-aer. Înarmarea Ucrainei de către SUA şi aliaţii săi este doar o modalitate de a prelungi conflictul”, a declarat Putin.
Pe 23 decembrie, trupele navale ruse şi chineze s-au angajat în exerciţii militare comune în Marea Chinei de Est, cel mai recent dintr-o serie de exerciţii care demonstrează adâncirea legăturilor de apărare dintre cele două ţări, a raportat Associated Press. Ministerul rus al Apărării a declarat că crucişătorul de rachete Varyag, distrugătorul Mareşal Shaposhnikov şi două nave de război corvetă din Flota Pacificului Rusiei au participat la exerciţii, care au început cu o zi înainte.