Cel mai recent schimb de prizonieri a avut loc la 31 decembrie, când 140 de prizonieri de război ucraineni au fost eliberaţi din captivitate.
Potrivit acestuia, până în martie Rusia va avea o lipsă „critică” de rachete.
Un spital de copii se numără printre clădirile care ar fi fost lovite de bombardamentele ruseşti. Oficialii ucraineni susţin că Rusia ţinteşte în mod deliberat civili pentru a semăna frica.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că preluarea de către Suedia a preşedinţiei Consiliului UE va fi crucială pentru continuarea sprijinului acordat de blocul comunitar Ucrainei împotriva invaziei Rusiei.
„Conducerea dumneavoastră va fi crucială pentru a ne păstra unitatea în sprijinul Ucrainei”, a scris ea pe Twitter.
Suedia preia duminică preşedinţia de la Republica Cehă, oferind ţării scandinave un rol cheie de conducere şi mediere la Bruxelles în următoarele şase luni.
Într-o declaraţie publicată pe site-ul său, premierul Ulf Kristersson a citat războiul din Ucraina, lupta împotriva schimbărilor climatice şi competitivitatea europeană ca fiind probleme-cheie care trebuie abordate.
După ce Rusia a invadat Ucraina în luna februarie a anului trecut, ţările europene i-au primit pe ucrainenii care căutau refugiu. Dar când Rusia şi-a anunţat mobilizarea parţială în septembrie, mii de oameni au fugit de recrutare. Ţările care iniţial au primit refugiaţi au ezitat sau şi-au închis graniţele pentru cetăţenii ruşi, declanşând o dezbatere în UE despre cum şi dacă ţările ar trebui să acorde sau să refuze azilul pentru ruşii care fug de mobilizare.
Dar refugiaţii din cauza încorporării nu provin doar din Rusia, mulţi sunt din teritoriile ocupate de Rusia. În porţiuni din teritoriul ucrainean pe care îl ocupă, Rusia emite propriile paşapoarte de aproape un deceniu, făcând în acelaşi timp dificilă obţinerea sau reînnoirea cetăţeniei ucrainene.
În timp ce cele două naţiuni duc un război sângeros, cetăţenii ucraineni constată acum că pot fi recrutaţi de Rusia, de Ucraina sau de amândouă – dar nu pot dovedi că sunt de fapt cetăţeni ai niciuneia dintre ele.
Interesul serviciilor secrete ruseşti faţă de Germania continuă să crească cu cât războiul din Ucraina durează mai mult, potrivit serviciului de informaţii interne al Germaniei.
Şeful Biroului pentru protecţia Constituţiei, Thomas Haldenwang, numără şi China şi Iranul printre statele ale căror servicii de informaţii sunt active în Germania.
„Interesul serviciilor de informaţii ale Rusiei aici, în Germania, nu numai că este neîntrerupt, dar creşte pe măsură ce efectele războiului continuă”, a declarat Haldenwang într-un interviu acordat agenţiei de presă dpa.
„Cazul actual arată, de asemenea, cât de real este pericolul spionajului rusesc”, a mai spus Haldenwang, referindu-se la un presupus agent dublu de la agenţia de informaţii externe BND care a fost arestat cu puţin timp înainte de Crăciun.
Rusia a atacat Ucraina cu un total de 45 de drone în timpul nopţii, a anunţat duminică armata ucraineană.
Toate dronele de luptă Shahed-136 de fabricaţie iraniană – aşa-numitele drone „kamikaze” – au fost distruse de apărarea aeriană ucraineană, au precizat forţele armate.
De asemenea, Rusia a tras 20 de rachete asupra unor ţinte din Ucraina vecină în noaptea de Anul Nou, a adăugat armata ucraineană.
Franţa va fi alături de Ucraina până la victorie, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron într-un discurs televizat de Anul Nou.
„Pe parcursul anului care vine, vom fi neîncetat alături de voi”, a spus Macron.
„Vă vom ajuta până la victorie şi vom fi împreună pentru a construi o pace dreaptă şi durabilă. Contaţi pe Franţa şi contaţi pe Europa”.
Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că singura sa dorinţă pentru toţi ucrainenii pentru 2023 este victoria.
„Vreau să vă doresc tuturor un singur lucru, victoria. Şi acesta este principalul lucru. O singură dorinţă pentru toţi ucrainenii”, a declarat Zelenski, într-un mesaj video cu câteva minute înainte de miezul nopţii.
El a reiterat, aşa cum a făcut-o deseori de când Rusia şi-a început invazia în Ucraina în februarie, că va rămâne alături de poporul său cât timp acesta va lupta pentru libertate, potrivit agenţiei Reuters.
„Ni s-a spus să ne predăm. Noi am ales un contraatac!”, a spus el.
„Suntem gata să luptăm pentru ea (libertatea). De aceea, fiecare dintre noi se află aici. Eu sunt aici. Noi suntem aici. Voi sunteţi aici. Toată lumea este aici. Suntem cu toţii Ucraina”.
Liderul delegat al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a declarat pe 31 decembrie că la sfârşitul anului „ preşedintele rus Vladimir Putin încearcă din nou să-i forţeze pe ucraineni în întuneric cu atacuri dispreţuitoare”.
Administraţia militară a oraşului Kiev a confirmat la 1 ianuarie că apărarea anti-aeriană a doborât 23 de ţinte. Administraţia nu a precizat câte dintre ţintele doborâte au fost drone. Nu au fost victime. Resturi de rachete au fost observate pe drumul din cartierul Dniprovskyi.