„Împreună cu prim-ministrul danez Mette Frederiksen am vizitat apărătorii ucraineni răniţi într-un spital din Mikolaiv”. Acest lucru a fost anunţat de preşedintele ucrainean pe canalul său Telegram. „Este important ca războinicii noştri să poată fi supuşi nu numai reabilitării fizice, ci şi psihologice”, se arată în mesaj, „Sunt recunoscător tuturor lucrătorilor din domeniul sănătăţii cărora le pasă de sănătatea apărătorilor noştri. Le doresc însănătoşire grabnică!”.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan „au o relaţie specială”, care se bazează „în realitate pe încredere şi respect reciproc şi pe respectarea angajamentelor pe care şi le asumă”, a declarat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Tass.
Însarcinatul cu afaceri ucrainean în Iran a fost convocat astăzi în urma comentariilor făcute la Kiev cu privire la atacul cu drone asupra unei fabrici militare din provincia centrală iraniană Isfahan, a raportat agenţia Tasnim.
O ruptură a relaţiilor diplomatice dintre Rusia şi Polonia şi statele baltice „nu poate fi exclusă”. Acest lucru a fost declarat de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, scrie Tass. „Nu suntem în favoarea ruperii relaţiilor diplomatice. Chiar şi în cea mai dificilă situaţie, este necesar să se menţină canalele de dialog, dar nu este exclus ca aceste ţări, intrând într-un vârtej de furie anti-rusă, decide să întrerupă complet contactul cu noi”.
Comitetul Olimpic Internaţional este „un promotor al războiului, crimei şi distrugerii”. Cuvintele folosite pe Twitter de Podoliak, consilierul preşedintelui ucrainean, pentru a contesta faptul că CIO nu a exclus participarea sportivilor ruşi şi belarusi la Jocurile Olimpice de la Paris 2024. „CIO se mulţumeşte să observe distrugerea Ucrainei de către Federaţia Rusă şi să ofere astfel Rusiei o platformă pentru promovarea genocidului şi încurajarea uciderilor ulterioare a acestora”, scrie Podoliak. „Evident că banii ruşi care cumpără ipocrizia olimpică nu miroase a sânge ucrainean. Nu-i aşa, domnule Bach?”, întreabă consilierul lui Zelenski, adresându-se preşedintelui Comitetului Olimpic Internaţional, Thomas Bach.
Rusia „nu-şi pierde speranţa” că forţele politice interesate de un dialog cu Moscova vor apărea în Europa, a declarat ministrul de externe Serghei Lavrov. „Nu am renunţat niciodată la un dialog pe bază de egalitate cu partenerii noştri europeni sau la căutarea unor modalităţi de rezolvare a problemelor de securitate”, a subliniat Lavrov, citat de agenţia RIA Novosti, amintind propunerile privind garanţiile de securitate făcute de Moscova în decembrie 2021.
Autorităţile ruse „nu exclud o nouă rundă de înrolări în cadrul mobilizării parţiale”. British Intelligence o explică în actualizarea sa despre conflict. „Pe 22 ianuarie, unele mass-media au relatat ştirea conform căreia poliţiştii de frontieră i-au împiedicat pe nişte muncitori kârgâzi cu paşapoarte duble să părăsească ţara, explicându-le că se află pe listele de mobilizare”.
„Avem un plan foarte ambiţios” şi anume „aderarea la Uniunea Europeană în următorii doi ani”. Prim-ministrul ucrainean Denis Şmihal a spus acest lucru într-un interviu pentru „Politico”. „Ne aşteptăm ca anul acesta, în 2023, să poată începe deja faza de preaderare a negocierilor”, a adăugat el.
Ministrul chinez de externe Wang Yi va efectua o vizită oficială la Moscova, în februarie. Ziarul Vedomosti scrie, citând două dintre propriile sale surse bine informate. În timpul călătoriei, Wang s-ar putea întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Atacurile cu rachete ruseşti din ultimele ore în Ucraina au ucis 3 persoane în oraşul Herson, au raportat acest lucru oficialii ucraineni, potrivit The Guardian. „Astăzi, armata rusă a bombardat atroce Herson toată ziua”, a spus preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în discursul său obişnuit de ieri.
Având în vedere că Statele Unite au decis să aprovizioneze Ucrainei cu tancuri, este inutil să ne gândim că pot negocia „nu doar cu Kievul, ci şi cu păpuşarii săi”, a fost declarat într-un interviu acordat agenţiei ruse RIA Novosti ministrul adjunct de externe al Moscovei ,Serghei Riabkov. „Poziţia noastră în această problemă este cunoscută, cred, chiar şi la Washington. Suntem gata să studiem iniţiative serioase pentru a rezolva criza ucraineană, dar până acum nimeni nu le-a formulat cu adevărat. În condiţiile actuale, când Washingtonul şi-a anunţat decizia de a furniza tancuri, iar vasalii săi, inclusiv Ottawa, se întrec pentru câţi vor furniza, este inutil să discutăm. Mulţi dintre ei sunt pur şi simplu caricaturi în ignoranţa lor”, a subliniat Riabkov.
Fostul premier britanic Boris Johnson spune că a fost „într-un fel ameninţat” de preşedintele rus Vladimir Putin, cu puţin timp înainte de începerea invaziei Ucrainei, care a început la 24 februarie anul trecut.
Într-un interviu pentru un documentar BBC, cel care se afla la acea vreme în Downing Street a spus că şeful Kremlinului i-a spus că „ar fi suficient un minut pentru un atac cu rachetă”.
Ameninţarea a fost făcută în timpul unei lungi convorbiri telefonice între cei doi lideri, în urma unei vizite a lui Johnson la Kiev, la începutul lunii februarie 2022, şi-a amintit fostul premier, într-un moment în care Putin a negat intenţia de a invada Ucraina, în ciuda întăririlor continue ale armatei ruse la frontieră.
Johnson spune că în acel apel telefonic l-a avertizat pe Putin despre riscurile sancţiunilor şi izolării internaţionale în cazul unei invazii şi despre catastrofa gravă pe care ar fi fost războiul. Dar preşedintele rus, îşi aminteşte el, a insistat să întrebe dacă Ucraina va adera în curând la NATO.
Atentatul cu bombă a unei clădiri rezidenţiale din Harkov, în cursul serii, a ucis o persoană şi a rănit alte trei. Acest lucru a fost raportat de primarul celui de-al doilea mare oraş ucrainean, Igor Terekhov, citat de agenţia UNIAN. Potrivit informaţiilor, etajul al patrulea al unei părţi a clădirii a fost distrus. Serviciile de urgenţă au fost mobilizate.
Ministerul Apărării al Ucrainei a comandat 105 drone de recunoaştere Vector de la compania germană Quantum-Systems GmbH. Potrivit anunţului companiei, aprovizionarea va fi finanţată de guvernul german, relatează Ukrinform. „Quantum-Systems GmbH… anunţă cererea pentru 105 drone de recunoaştere suplimentare cu durată mare de zbor de tip Vector pentru sprijinul Forţelor Armate ale Ucrainei, finanţate de guvernul german”, a spus compania. Kievul comandase deja 33 în august.
În urma bombardamentului rusesc asupra centrului Harkov, etajul al patrulea al unei clădiri din cartierul „Kiev” al oraşului a fost complet distrus, scrie Ukrinform, adăugând că „potrivit localnicilor, cel puţin două persoane rănite au fost scoase din clădire”. Dar conform celor scrise în Telegram şeful administraţiei regionale de stat Harkiv, Oleg Sinegubov, trei au fost răniţi, iar unul dintre aceştia a murit ulterior din cauza rănilor sale. „Operaţiunile de salvare continuă”, adaugă el.
Institutul pentru Studierea Războiului a evaluat recent discuţiile occidentale cu privire la condiţiile presupuse de impas şi dificultatea Ucrainei de a recâştiga porţiuni semnificative din teritoriul său. ISR indică faptul că nu doar „autorizarea lentă şi sosirea ajutorului” au limitat capacitatea Ucrainei de a lansa operaţiuni continue de contraofensivă la scară largă.
Boris Johnson afirmă că preşedintele rus Vladimir Putin l-a ameninţat că va lansa rachete după ce a avertizat că războiul va fi o „catastraofă totală” în timpul unui apel „foarte lung” din februarie 2022. Johnson a spus că l-a avertizat pe Putin că invadarea Ucrainei va „aduce sancţiuni şi mai multe trupe NATO la graniţele Rusiei”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Coreei de Sud să sporească sprijinul militar pentru Ucraina, citând alte ţări care şi-au schimbat politica de a nu furniza arme ţărilor aflate în război după invazia Rusiei.
În urma atacului, o persoana a fost ucisă şi alte trei rănite. Mai multe rachete S-300 au făcut ravagii în oraşul devastat de război.