Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva i-a spus omologului său ucrainean că va încuraja ţările să se alăture negocierilor de pace pentru a pune capăt conflictului dintre Ucraina şi Rusia.
„Am reafirmat dorinţa Braziliei de a discuta cu alte ţări şi de a participa la orice iniţiativă legată de construirea păcii şi a dialogului. Războiul nu poate interesa pe nimeni”, a declarat Lula pe Twitter după convorbirea cu Zelenski.
Liderul brazilian de stânga a pledat pentru crearea unui grup de ţări care ar putea media o soluţie paşnică la război.
Biden o va găzdui pe şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru discuţii la Washington pe 10 martie, anunţă Casa Albă.
Cei doi lideri vor vorbi despre „cooperarea lor puternică” în sprijinirea Ucrainei şi combaterea crizei climatice, precum şi despre provocările reprezentate de China, a precizat Casa Albă într-un comunicat.
Ucraina a ordonat evacuarea obligatorie a rezidenţilor vulnerabili din oraşul Kupiansk, aflat pe linia frontului, şi din teritoriile adiacente din nord-estul ţării, pe fondul temerilor că Rusia va recuceri oraşul-cheie şi centrul feroviar.
„Evacuarea obligatorie a familiilor cu copii şi a rezidenţilor cu mobilitate limitată a început în comunitatea Kupiansk … din cauza bombardamentelor constante ale trupelor ruseşti asupra teritoriului comunităţii”, a declarat administraţia militară din regiunea Harkov.
Serviciile de securitate ruse au anunţat joi după-amiază că situaţia din regiunea Breansk, situată în vestul Rusiei, unde au fost raportate incidente armate pe care preşedintele Vladimir Putin le-a catalogat drept acţiuni „teroriste”, este sub control.
Situaţia din districtul Klimovski, situat în regiunea Breansk, este sub control, a comunicat Serviciul Federal de Securitate (FSB), citat de postul de televiziune CNN. „Zona este verificată şi inspectată, au fost găsite o serie de dispozitive explozive (…)”, a precizat FSB.
Guvernatorul regiunii Breansk, Aleksandr Bogomaz, a declarat că două persoane au fost ucise în localitatea Liubecean. Un atac cu obuze a fost raportat în satul Suşani, iar o clădire a ars. Preşedintele Vladimir Putin a catalogat drept „acţiuni teroriste” atacurile din regiunea Breansk, fără însă a preciza dacă agresorii au venit din Ucraina.
Kievul a îndemnat joi Uniunea Europeană să înceapă să lucreze „cât mai curând posibil” la un al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina, potrivit Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleh Nikolenko, a declarat că Kievul este recunoscător pentru măsurile implementate de Bruxelles până în prezent, dar că cel de-al 10-lea pachet adoptat luna trecută nu a reuşit să pedepsească sectoarele nuclear şi IT ale Rusiei.
„Realitatea este că Rusia are în continuare acces la resurse financiare şi tehnologice uriaşe”, a spus el într-o declaraţie, estimând valoarea acestora la sute de milioane de dolari.
Miniştrii de Externe din Grupul statelor puternic dezvoltate şi emergente (G20) nu au reuşit să adopte o declaraţie comună prin care să condamne invazia militară rusă în Ucraina şi să susţină sancţiunile antiruse impuse de Occident, existând obiecţii în principal din partea Moscovei şi Beijingului.
„Cei mai mulţi dintre participanţi au condamnat vehement războiul din Ucraina şi au evidenţiat faptul că provoacă o imensă suferinţă umană şi exacerbează fragilităţile existente în economia mondială – afectând creşterea economică, amplificând inflaţia, perturbând reţelele de aprovizionare, intensificând incertitudinea energetică şi alimentară, precum şi riscurile stabilităţii financiare. Au existat şi alte puncte de vedere, evaluări diferite asupra crizei şi a sancţiunilor”, anunţă Preşedinţia indiană a Grupului G20, în sumarul reuniunii de la New Delhi, vizualizat de agenţia MEDIAFAX.
Guvernatorul regiunii ruse Bryansk, Alexander Bogomaz, a declarat că un „grup de sabotaj şi recunoaştere” ucrainean a intrat pe teritoriul regiunii pe 2 martie. Mykhailo Podolyak, consilier al Oficiului Prezidenţial al Ucrainei, a calificat afirmaţia drept o provocare, spunând că Rusia „doreşte să-şi sperie poporul” pentru a justifica atacul asupra unei alte ţări şi sărăcia tot mai mare ca urmare a sancţiunilor
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, au vorbit astăzi mai puţin de 10 minute în marginea reuniunii G20 de la New Delhi, potrivit unui oficial al Departamentului de Stat al SUA.
Blinken i-a reiterat lui Lavrov că Washingtonul este pregătit să susţină apărarea Ucrainei atâta timp cât este nevoie, a spus oficialul, în ceea ce se crede că este prima lor conversaţie individuală în persoană de înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 .
Blinken a cerut, de asemenea, Moscovei să-şi anuleze decizia de a suspenda participarea la tratatul nuclear New Start şi să-l elibereze pe cetăţeanul american deţinut în Rusia, Paul Whelan.
Ministrul a fost întrebat de jurnalistul Mishal Husain despre „diferenţa izbitoare” în sondaje care au arătat sprijinul pentru Ucraina între ţările occidentale şi ţări precum India şi Turcia
Kuleba a spus că există o idee largă că ţările din Emisfera Sudică sunt împotriva Ucrainei, dar realitatea este mult mai nuanţată.
El a spus că există trei reguli pe care le folosea în comunicarea cu ţările: În primul rând, trebuia „să vorbească cu ei. Cu cât vorbeşti mai mult, cu atât se familiarizează mai mult cu problema”.
A doua a fost că trebuia să le adreseze „cu mult respect. Majoritatea acestor ţări sunt traumatizate cu propria lor istorie”.
În cele din urmă, ceea ce a funcţionat cu adevărat a fost „să se pună în pielea noastră”, a spus el.
Au vorbit ministrul de Externe al ţării, Dmytro Kuleba , şi fostul prim-ministru britanic Boris Johnson.
Boris Johnson susţine că Vladimir Putin nu ar fi făcut niciodată „greşeala catastrofală de a invada Ucraina” dacă ar fi trăit într-o societate democratică, unde presa ar fi fost liberă:
[Putin] ar fi ştiut atunci că ucrainenii sunt un mare popor patriotic şi că vor lupta pentru fiecare centimetru din pământul lor.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a acuzat Moscova că reprimă criticii interni şi a cerut anchetatorilor mandataţi de ONU să continue să documenteze presupusele abuzuri ale Rusiei în războiul din Ucraina, într-un discurs adresat joi Consiliului pentru Drepturile Omului.
Cancelarul german Olaf Scholz îi transmite Beijingului „să-şi folosească influenţa la Moscova pentru a îndemna retragerea trupelor ruse”, a spus el. „Şi nu livraţi nicio armă agresorului Rusia”.
Rusia a atacat peste noapte un bloc de apartamente cu 5 etaje din Zaporojie, omorând două persoane, a declarat primarul interimar al oraşului, Anatoli Kurtev. Salvatorii caută supravieţuitori sub dărâmături.
Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, a anunţat că Duma ar putea ratifica amendamentele la Codul Penal al Rusiei începând cu 14 martie. Acestea vor introduce pedepse mai aspre pentru discreditarea participanţilor la ceea ce Rusia numeşte o „operaţie militară specială”.
Rusia a efectuat un raid aerian peste Zaporojie. În urma atacului, trei etaje ale unui bloc plin cu civili au fost avariate. Nu se cunosc detalii despre numărul victimelor produse.
Statele Unite ale Americii se adresează aliaţilor cu privire la posibilitatea de a coordona sancţiuni împotriva Chinei în cazul în care ţara oferă Rusiei ajutor letal pentru războiul său din Ucraina.
O staţie radar mobilă folosită în coordonare cu sistemele de apărare aeriană a fost instalată în apropierea staţiei de metrou Salaryevo din Moscova, a informat publicaţia de ştiri independentă rusă The Insider.
„Şi aici avem o discuţie… Eu cred că ar trebui să existe constrângere (pentru evacuarea copiilor). În cazul în care pericolul de moarte planează asupra copiilor… Poziţia mea este că statul ar trebui să aibă un instrument, în special, Poliţia Naţională, autorităţile de tutelă şi tutelă, astfel încât copiii să nu se afle pe teritoriul unde au loc ostilităţi active”, a spus Vereşciuk, amintind cât de dificil a fost evacuarea oamenilor din Mariupol blocat în primăvara anului 2022.
Ea a adăugat că organizaţiile internaţionale insistă că copiii pot fi evacuaţi doar cu acordul părinţilor/tutorilor lor.