Secretarul de stat al SUA Antony Blinken le-a cerut cetăţenilor americani să părăsească Rusia, după ce Moscova l-a arestat pe Evan Gershkovich, un reporter al Wall Street Journal, sub acuzaţia de spionaj.
Armata ucraineană a respins 47 de atacuri ruseşti pe 30 martie, a scris Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei în briefingul său de seară.
Deputaţii din dreapta Partidului Austriac pentru Libertate au părăsit sala în timpul discursului preşedintelui ucrainean.
Guvernul Macedoniei de Nord a aprobat transferul de elicoptere de luptă în Ucraina, a informat publicaţia locală Fokus pe 30 martie.
Rusia va conduce Consiliul de Securitate al ONU în aprilie, a informat agenţia de presă AFP pe 30 martie. Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a numit mişcarea o „glumă proastă”, adăugând că lumea „nu poate fi un loc sigur”, cu Rusia în fruntea Consiliul de Securitate al ONU.
Japonia va acorda Kievului un ajutor financiar de 400 de milioane de dolari pentru recuperarea infrastructurii critice a Ucrainei grav afectate de atacurile ruseşti, a informat Ministerul Infrastructurii pe 30 martie.
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken intenţionează să participe la reuniunea miniştrilor de Externe NATO de la Bruxelles din 3 aprilie până în 5 aprilie, unde va sublinia sprijinul continuu al SUA pentru Ucraina şi securitatea transatlantică, a declarat departamentul de stat.
Cât timp se află acolo, el se va întâlni cu principalul diplomat al UE Josep Borrell, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi ministrul de externe ucrainean, Dymtro Kuleba , a anunţat Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că speră că SUA nu vor riposta pentru arestarea jurnalistului Wall Street Journal în Rusia. „Să sperăm că acest lucru nu se va întâmpla şi nu ar trebui să se întâmple”, a spus Peskov, citat de agenţia RIA Novosti.
„The Wall Street Journal neagă cu fermitate acuzaţiile FSB şi solicită eliberarea imediată a reporterului nostru de încredere şi dedicat, Evan Gerşkovich”, susţine WSJ într-un comunicat. „Suntem solidari cu Evan şi familia lui”, se arată în declaraţie.
„Securitatea în Europa este, de asemenea, ameninţată, la fel ca şi valorile noastre democratice”, a afirmat Charles al III-lea, vorbind la Bundestag, pe tema războiului din Ucraina. „Dar avem curaj”, a adăugat el, subliniind importanţa „apărării Ucrainei, a păcii şi libertăţii”. Charles a subliniat „suferinţa de neînţeles” provocată de războiul din Ucraina miilor de oameni, a căror libertate este „călcată în picioare”.
Cu ceea ce se ocupa jurnalistul american arestat de la Wall Street Journal la Ekaterinburg „nu are nimic de-a face cu jurnalismul”. Acest lucru a fost declarat pe canalul ei de Telegram de către purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. „Din păcate – adaugă purtătorul de cuvânt – nu este prima dată când statutul de „corespondent străin”, viza jurnalistică şi acreditarea sunt folosite de străini în ţara noastră pentru a acoperi activităţi care nu sunt jurnalistice”.
Informaţiile germane se tem că Rusia îşi va spori şi mai mult activităţile de spionaj în Germania, cu un scenariu similar cu cel al Războiului Rece. Potrivit lui Thomas Haldenwang, directorul Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (Bfv), Moscova se va baza tot mai mult pe atacuri cibernetice, pentru spionaj şi sabotaj. „Rusia va folosi toate metodele pentru a-şi spori influenţa, pentru a dobândi cunoştinţe şi pentru a-şi procura produsele de care are nevoie pentru armamentul său”, a spus Haldenwang pentru postul ARD, adăugând că este previzibil că Rusia îşi va extinde activităţile de spionaj. „Trebuie să fim pregătiţi pentru asta. Suntem la acelaşi nivel cu Războiul Rece”.
The Wall Street Journal spune că este „profund îngrijorat” de detenţia jurnalistului său în Rusia, Evan Gerşkovich, a declarat publicaţia americană, într-un comunicat publicat de agenţia rusă Tass.
„Suntem îngrijoraţi de ceea ce se află în spatele revenirii Chinei pe scena globală. În calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate, China are responsabilitatea de a proteja principiile şi valorile care stau la baza Cartei ONU. Şi are responsabilitatea de a juca un rol constructiv în promovarea unei păci juste. Dar această pace poate fi justă doar dacă se bazează pe apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, a afirmat preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, vorbind despre relaţiile dintre UE şi China, unde va ajunge săptămâna viitoare numărul 1 al Executivului european.
Kievul şi SUA, „care o acoperă”, au „o poziţie distructivă asupra zonei de securitate” care urmează să fie stabilită în jurul centralei nucleare Zaporijie. Acest lucru a fost declarat de ministrul adjunct de externe, Serghei Ryabkov, subliniind că Moscova a comunicat AIEA propunerea sa privind modul în care ar trebui să funcţioneze zona de siguranţă, consemnează agenţia Ria Novosti.
În ciuda faptului că şi-a suspendat participarea la tratatul New Start privind armele nucleare, Rusia, „ca un gest de bunăvoinţă”, va continua să notifice Statele Unite cu privire la lansările de ICBM-uri şi rachete lansate de submarine, a declarat de ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov citat de RIA Novosti.
La marcarea eliberării oraşului Bucea, oraş-martir al regiunii Kiev, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a amintit de dată pe Telegram, afirmând: „Pentru locuitorii regiunii, anul trecut a devenit cel mai teribil din viaţa lor. Eliberarea regiunii Kiev a devenit un simbol că Ucraina va putea câştiga acest război. „Evenimente de neimaginat în secolul XXI s-au adeverit în oraşele Bucea şi Irpin. Trupele ruse au mărşăluit spre capitala Ucrainei din nord şi au adus moarte şi distrugere”, a scris el.
Centrala nucleară Zaporojie „nu poate fi protejată”, s-a afirmat după vizita de ieri a şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) Rafael Grossi, citat de Sky News International. Potrivit lui Grossi, numărul trupelor din regiunea uzinei, ocupată de unităţi militare de la Moscova, a crescut semnificativ şi nu se mai poate proteja. „Este evident că activitatea militară este în creştere în întreaga regiune”, a spus el.
În întâlnirile dintre oficiali europeni şi americani circulă cifre şi tabele privind rezistenţa „pe termen mediu” a economiei ruse. În ultimul an (ianuarie ’22-ianuarie ’23) exportul de gaze s-a redus aproape la jumătate: -46%. La Moscova, Ministerul Finanţelor a comunicat recent că la începutul anului 2023, veniturile din vânzarea petrolului au scăzut cu 60% faţă de martie 2022. Gazele şi petrolul sunt sursele vitale ale puterii lui Putin.
China spune că este pregătită să intensifice schimburile cu armata rusă şi să aprofundeze încrederea militară reciprocă cu Moscova, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării, Tan Kefei. „Relaţiile dintre China şi Rusia nu sunt asemănătoare cu alianţa militară şi politică din timpul Războiului Rece, dar transcend modelul relaţiilor de stat şi au natura nealinierii, neconfruntării şi nevizării ţărilor terţe”, a spus el, colonel al Armatei Populare Chineze de Eliberare.
„Armata chineză este dispusă să lucreze împreună cu armata rusă pentru a implementa pe deplin consensul important la care au ajuns cei doi şefi de stat, pentru a consolida în continuare comunicarea şi coordonarea strategică, pentru a organiza în mod regulat patrule maritime şi aeriene comune şi exerciţii şi antrenament comune şi pentru a consolida diferite schimburi. şi cooperarea dintre cele două Forţe Armate”, a zis apoi purtătorul de cuvânt.
Grupul de mercenari Wagner suferă „pierderi uriaşe” în zona Bakhmut. Ucrainenii „le provoacă moartea şi distrugerea”. Mark Milley, şeful de stat major al Armatei SUA, a declarat pentru CNN. Ukrainska Pravda o raportează. Potrivit lui Milley, miliţienii lui Wagner sunt aproximativ 6.000 implicaţi în bătălia pentru oraşul Donbass.
Reporterul Wall Street Journal Evan Gerşkovich a fost arestat în Rusia după ce a scris despre Grupul Wagner. Moscova vrea să-l folosească într-un schimb de prizonieri.
Aproximativ 6.000 de mercenari Wagner şi alţi 20-30 de mii de recruţi, „dintre care mulţi au ieşit din închisoare” participă la bătălia pentru oraşul Bahmut din regiunea Doneţk. Mark Milley, şeful de stat major al Armatei SUA, a declarat pentru CNN.
„Dacă Vladimir Putin ar aluneca pe o coajă de banană şi ar muri mâine, războiul din Ucraina s-ar fi încheiat imediat”, a declarat o persoană-cheie a opoziţiei din Rusia, Leonid Volkov, şeful de cabinet al liderului întemniţat al Federaţiei Ruse, a declarat pentru ABC, post TV australian. Volkov a fost într-o vizită de o săptămână în Australia, pentru a se întâlni cu înalţi oficiali federali la Canberra şi reprezentanţi ai ministrului de externe Penny Wong. Mesajul său este că numai măsurile dure economice, militare şi politice asupra Rusiei ar putea provoca suficientă presiune asupra lui Putin pentru a-l face să meargă greşit. „Putin este egal cu război”, a insistat Volkov. „Putin nu va vrea şi nu se va putea opri. Nu va putea recunoaşte că a pierdut, că a greşit”. Volkov recunoaşte că este imposibil să evaluezi cu exactitate sentimentul public din Rusia faţă de război, deoarece televiziunea de stat este o maşinărie de propagandă, în timp ce Putin cultivă de multă vreme o apatie politică în rândul oamenilor obişnuiţi. Cu toate acestea, Fundaţia Anticorupţie, aflată acum în exil în Lituania, a încercat să măsoare nivelul de sprijin pentru război folosind întrebări indirecte în sondaje. „Am întrebat oamenii cum ar dori să fie cheltuiţi banii publici dacă sunt mai mulţi bani în bugetul Rusiei şi mai puţin de 10% au spus că sunt în favoarea mai multor cheltuieli militare, în ciuda propagandei care le spunea 24 de ore pe zi: suntem la război. cu NATO şi trebuie să investim tot ce avem pentru a învinge NATO.
Potrivit presei ruse, autorităţile se pregătesc să lanseze o mare campanie de recrutare pentru înrolarea a 400.000 de soldaţi, administraţiile regionale încercând să atingă obiectivul forţând bărbaţii să se înroleze. Serviciul de informaţii al Ministerului Britanic al Apărării scrie acest lucru în raportul său postat pe Twitter, explicând că Moscova a ales un „model de voluntariat” tot pentru a minimiza disidenţa. Dar, este foarte puţin probabil ca campania să atragă 400.000 de voluntari reali. Cu toate acestea, va fi nevoie de mai mult decât personal pentru a reconstrui puterea de luptă în Ucraina.
Forţele ucrainene au respins peste 60 de atacuri ruseşti în ultimele 24 de ore. Acest lucru a fost declarat de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei în actualizarea sa de dimineaţă postată pe Facebook, după cum a raportat Ukrinform, explicând că trupele Moscovei „îşi concentrează principalele eforturi pe desfăşurarea de operaţiuni ofensive în zonele Lyman, Bakhmut, Avdiivka şi Marinka”. „În ultimele 24 de ore, inamicul a lansat 5 lovituri cu rachete şi 25 de lovituri aeriene, a efectuat 34 de lovituri folosind sisteme de lansare multiple de rachete”, explică Statul Major, adăugând că „Bilohorivka, Bakhmut, Avdiivka şi Marinka rămân epicentrul ostilităţii”. Actualizarea mai arată că „în urma atacurilor aeriene ruse asupra infrastructurii oraşelor Beryslav, regiunea Herson şi Druzhkivka, regiunea Doneţk”, civili au fost răniţi, iar infrastructura şi casele private au fost avariate.
Şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, a lăudat eforturile diplomatice ale Beijingului pentru propunerea sa de pace. Liderul spaniol, care se va întâlni mâine la Beijing cu preşedintele chinez Xi Jinping, a participat la forumul economic Boao de pe insula Hainan, considerată alternativa asiatică la Davos, la începutul vizitei sale oficiale. Sanchez este al doilea lider al unei ţări din Uniunea Europeană care vizitează Beijingul de la începutul pandemiei.
Rusia a pierdut 560 de oameni în ultima zi, ducând pierderile din rândurile sale la 172.900 de la ziua atacului Moscovei asupra Ucrainei, pe 24 februarie, a anunţat buletinul zilnic al Statului Major al Forţelor Armate Ucrainene, pe Facebook, care raportează cifre greu de verificate independent. Potrivit raportului militar ucrainean, până în prezent pierderile ruseşti ar fi de aproximativ 172.900 de oameni, 3.610 de tancuri, 6.974 de vehicule blindate, 2.671 de sisteme de artilerie, 526 de lansatoare de rachete multiple, 278 de sisteme de apărare antiaeriană. Potrivit buletinului, care precizează că datele sunt actualizate din cauza luptei intense, forţele ruse ar fi pierdut şi 306 avioane, 291 elicoptere, 5.518 vehicule, 18 unităţi navale şi 2.239 drone.
Preşedintele turc Tayyip Erdogan a anunţat că Vladimir Putin ar putea călători în Turcia pe 27 aprilie, pentru inaugurarea centralei nucleare turceşti de la Akkuyu, în sudul ţării, finanţată de Rosatom din Rusia. „Proiectul de construire a centralei nucleare Akkuyu progresează cu succes. Putin va veni probabil să participe la ceremonia din 27 aprilie. Probabil că vom participa online împreună”, a declarat Erdogan pentru canalul A Haber TV, citat de Tass. Turcia nu a aderat la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi, prin urmare, nu are obligaţia de a-l aresta pe preşedintele rus care are un mandat de arestare pentru crime de război emis chiar de CPI.
Ministrul adjunct al Apărării, Hanna Malyar, a declarat pe Telegram că există zile în estul Ucrainei în care raportul dintre pierderile ruseşti şi ucrainene este „până la 10 la 1”.
Trupele ruse au atacat Bilopillia, Znob-Novohorodske, Seredyno-Buda şi Shalyhyne, a raportat administraţia militară a regiunii Sumi. Nu au fost raportate victime.
Operatorul reţelei electrice de stat Ukrenergo a suţine că Ucraina poate primi acum asistenţă tehnică suplimentară cu energie electrică, dacă este necesar, din mai multe ţări UE printr-un acord multilateral de asistenţă de urgenţă.