Statele Unite cer Rusiei să renunţe la ameninţarea că se va retrage din planul de export de cereale din Ucraina către Marea Neagră şi acuză Moscova că „foloseşte ca armă foamea popoarelor în curs de dezvoltare”, a afirmat ambasadorul american la Naţiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, într-o conferinţă telefonică, în care reprezentantul SUA a explicat că „exporturile ruseşti sunt în regulă”. „Rusia – a adăugat oficialul – câştigă mai mult din blocarea exporturilor ucrainene decât înainte de invazie”.
„Este posibil ca Papa să se întâlnească sâmbătă cu preşedintele ucrainean”. Surse de la Vatican, spun ANSA, răspunzând zvonurilor că preşedintele Zelenski ar putea face o vizită-fulger la Roma. Momentan, este doar o ipoteză şi nu există confirmări oficiale cu privire la ora şi locul acestei posibile întâlniri. Papa l-a primit acum câteva săptămâni pe premierul ucrainean Denis Şmihal. Cu Zelenski s-a văzut înainte de război, în februarie 2020.
O tentativă asupra preşedintelui pro-rus al tribunalului regional Zaporojie din Melitopol a fost dejucat. Acest lucru a fost anunţat de RIA Novosti, citându-l pe guvernatorul local Evhen Baliţki. „Judecătorul nu a fost rănit”, a explicat el. Doi gardieni, în schimb, au suferit consecinţe şi „se află într-o unitate medicală, primind toată asistenţa necesară”, a scris el pe Telegram.
În cadrul noilor sancţiuni împotriva Rusiei, Comisia Europeană propune oprirea generală a exporturilor de maşini, chiar şi a celor la un preţ mai mic de 50.000 de euro, deci în afara categoriei de lux, care fusese deja interzisă. Conform celor aflate AGI, statele UE, care s-au întâlnit pentru prima dată pe această temă ieri, par să accepte propunerea fără o perplexitate deosebită. Pe de altă parte, este mai dificil de comparat sancţiunile anti-evitare care ar afecta ţările terţe care ajută Moscova. De exemplu, unele state membre propun ca sancţiunile să vizeze numai companiile, şi nu ţările în mod direct, pentru a încerca să limiteze orice repercusiuni sau represalii.
Ambasadorul american în Africa de Sud, Reuben Brigety, a denunţat, într-un briefing cu presa locală, că, în perioada 6 – 8 decembrie, nava rusă „Lady R” a încărcat arme şi muniţie în Simon’s Town, Africa de Sud. „Examinăm această chestiune şi în curând vom putea vorbi despre aceasta”, a declarat preşedintele Cyril Ramaphosa. Statele Unite nu-şi ascund temerile cu privire la respectul promisiunii de neutralitate invocat de ţara lui.
La Parada de pe 9 Mai, de Ziua Victoriei, Putin a avut alături nu reprezentanţi ai războiului împotriva naziştilor, ci foşti „oameni de nădejde” ai serviciilor secrete ruse. Unul a fost Gennadi Zaiţev, care a condus un grup de tancuri intrat în capitala Cehoslovaciei în 1968 cu scopul de a trage asupra studenţilor. Astfel, Putin a falsificat politic istoria.
Preşedintele ucrainean îl invită pe colegul său brazilian Luiz Inacio Lula da Silva la Kiev, după ce l-a primit pe trimisul său special, Celso Amorin. „L-am întâlnit pe consilierul special pentru politică externă al preşedintelui brazilian, Celso Amorin. Am subliniat că singurul plan capabil să oprească agresiunea rusă în Ucraina este formula de pace ucraineană. Am discutat despre posibilitatea organizării unui summit Ucraina-America Latină. Sunt gata să continui dialogul cu preşedintele Lula şi să-i urez bun venit la Kiev”, a scris Zelenski pe Twitter.
Volodimir Zelenski minte, contraofensiva ucraineană este deja „în plină desfăşurare”, a afirmat şeful companiei ruse Wagner, Evgheni Prigojin, după ce preşedintele ucrainean spusese că forţele de la Kiev mai au nevoie de timp pentru a lansa contraofensiva, având nevoie de mai mult ajutor din partea Occidentului în acest sens. Dacă ucrainenii reuşesc să recâştige controlul asupra Bahmutului, prezice Prigojin într-un comentariu publicat pe canalul său Telegram, atunci vor ţinti regiunile Briansk şi Belgorod, pe teritoriul Rusiei, şi îşi vor continua ofensiva în regiunea Zaporojie.
Marea Britanie a livrat Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă Storm Shadow, înainte de o contraofensivă planificată, a declarat CNN, citat de înalţi oficiali occidentali. În special, Storm Shadow are capacitatea de a lovi adânc în teritoriul controlat de ruşi din estul Ucrainei. Un oficial occidental a declarat radiodifuzorului american că Regatul Unit a primit asigurări de la guvernul ucrainean că aceste rachete vor fi folosite numai pe teritoriul suveran al Ucrainei şi nu în Rusia.
„De la începutul anului 2023, Ministerul rus al Apărării a intensificat un program de recrutare a deţinuţilor ruşi pentru a lupta în Ucraina. Probabil că până la 10.000 de deţinuţi s-au înrolat doar în aprilie”, Ministerul Britanic al Apărării scrie pe Twitter în actualizarea zilnică. „Campania de recrutare a prizonierilor se înscrie într-un efort mai intens al Forţelor Armate Ruse de a-şi consolida forţele, încercând în acelaşi timp să evite o nouă mobilizare obligatorie, care ar fi foarte nepopulară publicului rus”.
Volodymyr Zelensky a spus că Ucraina are nevoie de mai mult timp pentru a lansa o contraofensivă împotriva Rusiei, deoarece armata încă mai are nevoie de ajutorul promis de Occident. „Cu ceea ce avem putem merge mai departe şi să avem succes, dar am pierde mulţi oameni”, a spus el într-un interviu acordat unor radiodifuzori ai serviciului, inclusiv BBC. Brigăzile de luptă, dintre care unele sunt antrenate de ţările NATO, sunt „gata”, dar armata mai are nevoie de „unele lucruri”, inclusiv de vehicule blindate, care „vin în stoc”, a explicat el. „Deci trebuie să aşteptăm. Avem nevoie de mai mult timp”
Capacitatea slabă de luptă a Rusiei în bătăliile sfărâmate din zona Bahmut lasă forţele Moscovei vulnerabile la atacurile ucrainene. Acest lucru a fost declarat de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în raportul său de astăzi despre războiul din Ucraina.
„Regiunea de sud-est Zaporojie a fost bombardată de peste 70 de ori în ultimele 24 de ore, 8 civili au fost răniţi de muniţii cu dispersie (interzise de convenţiile internaţionale), inclusiv 3 lucrători ai ambulanţei medicale”, a declarat şeful administraţiei regionale, Iuri Malashko. , citat de Rbc Ucraina.
„Dacă devin preşedinte, voi pune capăt războiului din Ucraina într-o zi, în 24 de ore”, a spus Donald Trump, răspunzând la întrebările prezentatorului CNN.
Moscova a criticat decizia SUA de a transfera în Ucraina bunurile confiscate ale omului de afaceri conservator rus Konstantin Malofeyev.
Kremlinul a declarat că această măsură este ilegală şi că se va întoarce împotriva Washingtonului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Statele Unite au „furat” banii, iar astfel de decizii vor „lovi ca un bumerang”.
„Acest lucru subminează încrederea investitorilor şi a proprietarilor de active care sunt cumva legate de America, iar acest lucru cu siguranţă nu poate rămâne fără consecinţe pentru Statele Unite”, a spus el.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că trimiterea de către Marea Britanie de rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina ar necesita „un răspuns adecvat din partea armatei noastre”.
El a răspuns la rapoartele potrivit cărora Marea Britanie a furnizat Kievului mai multe rachete de croazieră Storm Shadow.
Rusia a declarat anterior că furnizarea unor astfel de arme ar însemna depăşirea unei „linii roşii”.
Marea Britanie se pregăteşte să trimită rachete cu rază lungă de acţiune Ucrainei, o acţiune pe care SUA aU refuzat-o în mod repetat din cauza temerilor legate de o escaladare.
Ministerul britanic al Apărării a emis un anunţ prin care solicită „expresii de interes” din partea furnizorilor de „rachete sau rachete cu o rază de acţiune de 100-300 km”.
Joe Biden a rezistat până acum solicitărilor de a trimite rachete cu rază lungă de acţiune din cauza îngrijorărilor că Ucraina le-ar putea folosi pentru a lovi ţinte din Rusia.
Japonia va dezvălui în cursul zilei de astăzi un plan de 1 miliard de dolari pentru a ajuta ţările din jurul Ucrainei să accepte refugiaţi, a declarat ministrul de finanţe Shunichi Suzuki.
Finanţarea ar urma să fie oferită prin intermediul Băncii Japoneze pentru Cooperare Internaţională (JBIC), deţinută de stat, care oferă de obicei asistenţă sub formă de împrumuturi, garanţii şi investiţii de capital.
G7 va dezbate, de asemenea, cum să împiedice Rusia să eludeze sancţiunile impuse după invazia sa.
Ucraina are nevoie de „ceva mai mult timp” pentru a-şi lansa mult aşteptata contraofensivă, deoarece ţara aşteaptă livrarea ajutorului militar promis, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, relatează BBC.
„Cu ceea ce avem deja, putem merge mai departe şi, cred, să avem succes”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru BBC. „Dar am pierde o mulţime de oameni. Cred că acest lucru este inacceptabil. Aşa că trebuie să aşteptăm”.
Potrivit preşedintelui ucrainean, brigăzile de luptă, dintre care unele au fost antrenate de membri NATO, sunt „pregătite” pentru contraofensivă. Cu toate acestea, armata ucraineană are încă nevoie de „unele lucruri”, în special de vehicule blindate, care „sosesc în loturi”.
Rezultatul contraofensivei ucrainene ar putea fi un punct de cotitură în război, care va determina dacă Ucraina îşi va recupera mai mult din teritoriu sau dacă va fi presată de aliaţi să se întâlnească cu Rusia la masa negocierilor.
„Toată lumea va avea o idee”, a declarat Zelenski. „Dar nu pot face presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să cedeze teritorii. De ce ar trebui vreo ţară din lume să-i dea lui Putin teritoriul său?”.
În ultimele 24 de ore, au fost raportate atacuri ruseşti în nouă regiuni ucrainene: Sumî, Chernihiv, Harkov, Herson, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Mykolaiv, Lugansk şi Doneţk.
Potrivit autorităţilor locale, şase civili au fost ucişi, iar alţi 12 au fost răniţi în atacurile ruseşti.
Statul Major General al forţelor armate ucrainene a raportat că Rusia a pierdut 196.920 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei.
Acest număr include 610 pierderi suferite de armata rusă doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 3.740 de tancuri, 7.287 de vehicule blindate de luptă, 5.984 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 3.053 de sisteme de artilerie, 557 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 310 sisteme de apărare aeriană, 308 avioane, 294 de elicoptere, 2.627 de drone şi 18 ambarcaţiuni.
Atacurile de uzură din zona Bahmut şi „problemele omniprezente în ceea ce priveşte capacitatea de luptă a Rusiei” fac ca forţele ruse să fie vulnerabile la atacuri ucrainene localizate, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului în raportul său din 10 mai.
„Angajarea aparentă de către comandamentul militar rusesc a unor elemente ale unei formaţiuni care a suferit două înfrângeri succesive pe axa Bahmut alături de elemente Wagner deja atrase oferă probabil forţelor ucrainene oportunităţi de a le exploata cu contraatacuri limitate”, se arată în raport.
În pofida contraatacurilor, grupul de mercenari Wagner a continuat operaţiunile ofensive în zonă. Comunicări recente ale şefului Wagner, Evgheni Prigojin, susţin că grupul său nu a primit muniţia solicitată de la Rusia, ceea ce probabil limitează capacitatea de luptă.
Preşedintele Volodimir Zelenski a creat încă două administraţii militare în regiunea Herson. Ordinul emis pe 10 mai a creat administraţia militară a satului Vynohradove şi administraţia militară a oraşului Skadovsk.
Herson a fost ţinta multor atacuri ruseşti recente.
Forţele armate ucrainene au eliberat malul vestic al râului Dnipro din regiunea Kherson, inclusiv capitala regională, în noiembrie 2022.
Crearea a două noi administraţii militare vine pe fondul unor mari speranţe pentru contraofensiva anticipată.
Ruşii au vizat localităţile Velyka Pysarivka, Bilopillia, Yunakivka, Khotin, Esman şi Novoslobidske. O persoană a murit în urma bombardamentelor.
Statele Unite au autorizat primul transfer către Ucraina al fondurilor confiscate de la oligarhul rus Konstantin Malofeyev. Omul de afaceri rus este acuzat că a finanţat mişcarea secesionistă din Crimeea.
Statele Unite au ameninţat Georgia cu sancţiuni economice dacă vor relua zborurile directe către Rusia. Măsura bizară vine în contextul în care oficialii americani vor să limiteze tranzitul de călători şi marfă din şi către Rusia.
Ministrul Agriculturii din Republica Moldova, Vladimir Bolea, a declarat că impunerea de restricţii asupra importurilor de cereale din Ucraina „nu va rezolva problemele interne ale pieţei moldoveneşti”. Însă Bolea a precizat că stabilirea unor limite pe cantitate şi facilitarea transferului către alte pieţe sunt cele mai bune soluţii în acest moment.