„Suntem deschişi la un dialog constructiv cu toţi cei care doresc pacea bazată pe principiile justiţiei şi pe luarea în considerare a intereselor legitime ale părţilor”, a declarat Putin.
Liderii din Africa de Sud, Senegal, Egipt, Zambia, Uganda, Republica Congo şi insulele Comore s-au întâlnit cu Putin la Palatul Konstantinovsky, din secolul al XVIII-lea, aflat în sediul guvernului, după ce au vizitat vineri Kievul.
Preşedintele Uniunii Comorelor, Azali Assoumani, l-a încurajat pe Putin să intre în negocieri pentru a pune capăt conflictului cu Ucraina, relatează Reuters.
Preşedintele american Joe Biden a declarat reporterilor pe 17 iunie că nu va înlătura barierele din calea aderării Ucrainei la NATO, deoarece ţara trebuie să îndeplinească aceleaşi standarde ca şi alţi membri, a informat CNN.
Preşedintele Africii de Sud a sosit la Sankt Petersburg, Rusia înaintea discuţiilor conduse de o delegaţie africană care va susţine negocieri între Kiev şi Moscova.
A delegation of African leaders arrived in St. Petersburg after visiting Kyiv. pic.twitter.com/2fPaDxHmvd
— NEXTA (@nexta_tv) June 17, 2023
Cyril Ramaphosa „a purtat discuţii constructive cu preşedintele [ucrainean] Volodymyr Zelenskiy”, a comunicat preşedinţia sud-africană.
Agence France-Presse raportează că delegaţia se va „întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a căuta o cale către pace pentru a încheia conflictul de 16 luni care a cauzat un impact economic devastator, pierderi de vieţi omeneşti şi instabilitate globală.
Delegaţia include patru preşedinţi: Ramaphosa, Macky Sall din Senegal, Hakainde Hichilema din Zambia şi Azali Assoumani din Comore, care conduce în prezent şi Uniunea Africană.
Liderii Ugandei, Egiptului şi Congo-Brazzaville s-au retras din vizită în ultimul moment şi au trimis în schimb reprezentanţi.
„Trebuie să existe o detensionare de ambele părţi”, a spus Ramaphosa într-o conferinţă de presă la Kiev cu o zi înainte, cerând „pace prin negocieri”.
Dar Zelenski a exclus această posibilitate în timpul unei conferinţe de presă comună cu delegaţii vineri:
Delegaţia liderilor africani care a venit la Kiev pe 16 iunie pentru a prezenta un plan de pace, dar şi suspendarea mandatului de arestare al dictatorului rus Vladimir Putin, a declarat Mykhailo Podoliak, consilier al Oficiului Prezidenţial al Ucrainei.
Rusia a declarat că admiterea jurnaliştilor occidentali la orice forumuri majore viitoare va depinde de modul în care cei din mass-media „se vor comporta”.
Jurnalişti din ţări pe care Rusia le numeşte „neprietenoase” nu au primit acreditare pentru Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, aflat în desfăşurare.
Întrebat dacă Moscova va permite jurnaliştilor occidentali săparticipe la forumuri din Rusia în viitor, Peskov a declarat: „Să vedem care va fi regimul, cum se vor comporta ei”.
Trei drone militare ucrainene au fost distruse într-un atac asupra unei conducte de petrol, a declarat guvernatorul regiunii Briansk.
Unităţile ruse de apărare aeriană au respins în cursul nopţii un atac ucrainean asupra unei staţii de pompare a oleoductului Drujba, în regiunea Briansk, care se învecinează cu Ucraina.
Dronele militare ucrainene au fost distruse în atacul în districtul Novozybkov, a scris Alexander Bogomaz pe Telegram.
Rusia a desfăşurat 20 de elicoptere suplimentare pe un aeroport situat la 100 km în spatele liniei frontului, potrivit ultimei actualizări a Ministerului britanic al Apărării.
„De la începutul operaţiunilor contraofensive ucrainene în sudul Ucrainei, Rusia şi-a întărit forţa de elicoptere de atac din regiune”, a precizat acesta.
Acest lucru va oferi probabil Rusiei un „avantaj temporar” în sudul Ucrainei.
În ultimele 24 de ore, atacurile ruseşti asupra unor aşezări din regiunea Herson au ucis două persoane şi au rănit 25, inclusiv trei copii.
Trupele ruse au atacat de 75 de ori zonele rezidenţiale din regiunea Herson pe 16 iunie.
Potrivit lui Andrii Yermak, şeful biroului prezidenţial, o unitate medicală, o grădiniţă, un supermarket, clădiri rezidenţiale, maşini şi linii electrice au fost avariate în urma atacului.
Statul Major General al forţelor armate ucrainene a raportat sâmbătă că Rusia a pierdut 219.170 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, din 24 februarie anul trecut.
Acest număr include 670 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 3.977 de tancuri, 7.706 vehicule blindate de luptă, 6.557 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 3.364 de drone, 3.834 de sisteme de artilerie, 609 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 364 de sisteme de apărare aeriană, 314 avioane, 302 elicoptere şi 18 ambarcaţiuni.
Parlamentul Estoniei a transmis că susţine crearea unui tribunal special pentru a urmări în justiţie oficialii din Rusia care au planificat şi comis crima de agresiune împotriva Ucrainei.
Declaraţia, care a fost votată de 85 de membri ai parlamentului, solicită înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru crima de agresiune sub auspiciile Naţiunilor Unite.
„Crima de agresiune este crima internaţională supremă, care este cauza principală a tuturor celorlalte crime comise în Ucraina”, se arată în comunicat.
Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, cel mai înalt oficial al justiţiei Uniunii Europene declară că UE şi partenerii săi vor să-i aducă în faţa judecăţii pe toţi autorii crimelor internaţionale.
„Nu numai crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi genocidul, ci şi crima de agresiune”, a declarat comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders.
Noi imagini din satelit de la Maxar Technologies arată imagini actualizate ale barajului Kakhovka, distrus de ruşi.
„Zelensky este un erou nu numai al poporului evreu, ci şi al întregii naţiuni politice ucrainene, care, desigur, include evrei”, a declarat Confederaţia Evreiască din Ucraina într-un comunicat.
Ambasadorul ucrainean în Regatul Unit, Vadym Prystaiko, a declarat într-un interviu acordat că decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a plasa arme nucleare în Belarus ar trebui luată „foarte, foarte în serios” de către Occident.
Forţele ucrainene au avansat până la 2 kilometri în mai multe direcţii, dar se confruntă cu o rezistenţă puternică, a rezumat situaţia de pe câmpul de luptă adjunctul ministrului apărării, Hanna Maliar.