Sprijinul Danemarcei pentru Ucraina va fi majorat la 3,21 miliarde de dolari în perioada 2023-2028, a anunţat luni Ministerul danez al Apărării, transmite Reuters.
Curtea Constituţională din Republica Moldova a decis, luni, dizolvarea formaţiunii Şor, condusă de oligarhul prorus Ilan Şor, aflat în exil, iar acţiunea judiciară a fost salutată de preşedintele Maia Sandu.
Marea Britanie intenţionează să folosească sancţiunile şi îngheţarea activelor pentru a face Rusia să plătească pentru reconstrucţia Ucrainei, după cum se arată într-un comunicat de presă al guvernului britanic din 19 iunie. „Rusia lui Putin trebuie să îşi asume responsabilitatea financiară pentru devastarea gratuită pe care a provocat-o în Ucraina”, a declarat ministrul de Finanţe, Jeremy Hunt.
Rusia va continua să discute cu un grup de ţări africane care încearcă să medieze negocierile de pace cu Ucraina, în special în cadrul unui summit Rusia-Africa de luna viitoare, a declarat Kremlinul.
La sfârşitul săptămânii, preşedintele Vladimir Putin a oferit delegaţiei africane din şapte ţări care venise să-l vadă la Sankt Petersburg o listă de motive pentru care crede că multe dintre propunerile lor sunt greşite.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că discuţiile cu delegaţia vor continua totuşi, deoarece unele dintre aceste sugestii ar putea fi, teoretic, puse în aplicare.
„În general, dialogul cu liderii africani va continua”, a declarat Peskov.
„Există anumite teme în ideile expuse în timpul discuţiilor de către membrii delegaţiei care ar putea fi puse în aplicare, aşa cum a spus preşedintele Putin”.
Liderii NATO nu vor invita Ucraina să se alăture alianţei la summitul de la Vilnius din luna iulie, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„La summitul de la Vilnius şi în cadrul pregătirilor pentru summit, nu discutăm să lansăm o invitaţie formală”, a declarat el reporterilor după întâlnirea cu cancelarul german Olaf Scholz la Berlin.
Cu toate acestea, el a spus că liderii vor discuta despre cum să apropie Ucraina de NATO.
În acelaşi timp, Stoltenberg a avertizat împotriva acceptării unui conflict îngheţat în Ucraina în schimbul încheierii războiului.
„Cu toţii ne dorim ca acest război să se încheie, dar o pace dreaptă nu poate însemna îngheţarea conflictului şi acceptarea unui acord dictat de Rusia”, a spus el.
Volodimir Zelenski şi Rishi Sunak au avut astăzi o convorbire telefonică, potrivit preşedintelui ucrainean.
Zelenski a transmis pe Twitter că cei doi au „discutat despre nevoile de apărare ale Ucrainei şi despre cooperarea noastră viitoare pentru a extinde capacităţile Ucrainei pe câmpul de luptă, în special prin intermediul armelor cu rază lungă de acţiune”.
Convorbirea telefonică are loc în ajunul summitului NATO de la Vilnius, Lituania, la care vor participa atât Zelenski, cât şi Sunak.
Kremlinul a declarat că decizia sa de a refuza ajutorul ONU în zonele din Ucraina controlate de Rusia inundate de ruperea barajului Kakhovka a fost motivată de preocupări de securitate şi de „alte nuanţe”.
Ieri, ONU a declarat că Moscova a refuzat ofertele sale de ajutor, în timp ce numărul morţilor a crescut, iar apa murdară a forţat închiderea plajelor din sudul Ucrainei.
Prăbuşirea barajului controlat de Rusia la 6 iunie a declanşat un torent de ape în sudul Ucrainei şi în părţile controlate de Rusia din regiunea Kherson, distrugând case şi terenuri agricole şi tăind aprovizionarea locuitorilor.
Armata ucraineană a recucerit opt aşezări ocupate de forţele ruseşti invadatoare în sudul ţării în ultimele două săptămâni, a declarat, luni ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar, potrivit CNN.
Într-o postare pe Telegram, Maliar a declarat că operaţiunile ofensive din direcţiile Berdiansk şi Melitopol din regiunea Zaporizhzhia au eliberat comunităţile Novodarivka, Levadne, Storozheve, Makarivka, Blahodatne, Lobkove, Neskuchne şi Piatykhatky.
Statutul localităţii Piatykhatky fusese contestat duminică, după ce guvernul rus a negat un raport al propriului său lider instalat în sudul Ucrainei ocupate, respingând afirmaţia acestuia potrivit căreia forţele Kievului au recucerit satul.
Fermierii din regiunea sudică ucraineană Odesa au început recolta de cereale din 2023, treierând primul orz de iarnă, au anunţat oficialii locali, citaţi de Reuters.
Ucraina este un important producător şi exportator global de cereale, dar se aşteaptă ca producţia din acest an să fie redusă din cauza invaziei Rusiei la aproximativ 45 de milioane de tone, de la 53 de milioane în 2022.
Statul Major General al forţelor armate ucrainene a raportat luni că Rusia a pierdut 220.450 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, cu un număr estimat de 630 de victime în ultimele 24 de ore.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 3.989 de tancuri, 7.735 de vehicule blindate de luptă, 6.613 vehicule şi rezervoare de combustibil, 3.865 de sisteme de artilerie, 610 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 370 de sisteme de apărare aeriană, 314 avioane, 305 elicoptere, 3.137 de drone şi 18 ambarcaţiuni.
Preşedintele Volodimir Zelenski a subliniat în discursul său de seară din 18 iunie că accentul principal al Rusiei ar trebui să fie pregătirea societăţii sale pentru consecinţele distrugerii propriului viitor.
„Rusia va pierde teritoriile ocupate. Nu există şi nu va exista nicio alternativă la paşii noştri pentru dezocupare.Trupele noastre avansează, poziţie cu poziţie, pas cu pas, mergem înainte”, a subliniat preşedintele ucrainean.
O serie de explozii s-au auzit în portul de sud Odesa peste noaptea de 19 iunie. Forţele aeriene ucrainene sunt în alertă.
Aproximativ 32.000 de foşti prizonieri s-au întors acasă după ce le-au expirat contractele cu grupul de mercenari ruseşti Wagner, a declarat fondatorul grupului, Evgheni Prigojin.
Prigojin a adăugat că prizonierii cărora le-au expirat contractele lui Wagner au comis 83 de infracţiuni după ce s-au întors în Rusia. El a susţinut că această rată a criminalităţii este mai mică decât la alţi foşti condamnaţi.
În ianuarie, Mykhailo Podolyak, un consilier rus, a declarat că aproape 80% dintre prizonierii recrutaţi de Wagner au fost ucişi, răniţi sau capturaţi de Ucraina.
În mai, Prigojin a spus că aproximativ 10.000 de prizonieri, sau o cincime din numărul total de prizonieri recrutaţi de Wagner, au fost ucişi pe câmpul de luptă din Ucraina.
În 2022, autorităţile ruse i-au permis lui Wagner să recruteze prizonieri din închisorile ruseşti. Conform acestei proceduri, au fost graţiaţi în schimbul serviciului militar. În ianuarie, Prigojin a anunţat că gruparea de mercenari a încetat să mai recruteze prizonieri. În prezent, Ministerul Apărării recrutează deţinuţi din închisorile ruseşti în locul lui Wagner.
Ministerul rus al Apărării a respins afirmaţiile conform cărora forţele ucrainene au eliberat satul Piatykhatky, regiunea Zaporojie.
Administraţia instalată de Kremlin a comentat prin intermediul Telegram că trupele ruse s-ar fi retras din sat.
Cu toate acestea, Ucraina nu a confirmat încă informaţia.
Mykola Lukashuk, şeful Consiliului Regional Dnipropetrovsk, a declarat că armata rusă a bombardat puternic oraşul Nikopol în ultimele zile şi a avariat două infrastructuri critice.
Oraşul, unde locuiseră aproximativ 107.500 de cetăţeni înainte de invazia rusă, se află acum la doar 10 kilometri distanţă linia frontului.
„Ei aleg în mod deliberat ţinte, concentrându-şi eforturile pe exacerbarea crizei umanitare”, a completat Lukashuk.
Potrivit oficialului, printre facilităţile afectate de atacul rus s-au numărat nouă clădiri rezidenţiale, două reţele electrice şi o conductă de gaz.
Nikopolul este bombardat în mod constant de ruşi de pe malul celălalt al râului Nipru.
Ruşii din zona Maryinka au umplut un tanc cu şase tone de explozibil şi l-au trimis spre poziţiile Forţelor Armate ale Ucrainei. Tancul nu a ajuns la ţintă pentru că a trecut peste o mină. Tancul rusesc a explodat!