Potrivit unui raport al publicaţiei The New York Times, trimiterea soldaţilor nord-coreeni pentru a sprijini Rusia a fost propusă de Phenian. Deşi iniţial unii oficiali occidentali au văzut acest lucru ca pe o dovadă a disperării Kremlinului, agenţiile americane cred acum că ideea a pornit din Coreea de Nord şi a fost rapid acceptată de preşedintele rus Vladimir Putin.
Potrivit serviciilor de informaţii ucrainene, peste 3.000 de soldaţi nord-coreeni au fost ucişi sau răniţi în regiunea Kursk. Această estimare reprezintă o creştere semnificativă faţă de alte rapoarte recente privind pierderile suferite de trupele nord-coreene.
Prima unitate a Legiunii Ucrainene, instruită în Polonia, a fost trimisă în Ucraina, conform ambasadorului ucrainean. Această iniţiativă vizează întărirea Forţelor Armate ale Ucrainei prin recrutarea bărbaţilor ucraineni care trăiesc în Polonia şi în alte ţări ale Uniunii Europene.
Un sondaj recent arată că aproape 47% dintre ucraineni sunt în favoarea aderării la NATO, chiar dacă unele teritorii rămân sub ocupaţie rusă la momentul aderării.
Imaginile satelitare sugerează că Coreea de Nord se pregăteşte să furnizeze arme suplimentare Rusiei, conform unui raport din 23 decembrie al Wall Street Journal. Analiza relevă că Coreea de Nord ar putea trimite mai multe arme, după livrarea a aproximativ 20.000 de containere de arme deja furnizate.
La 23 decembrie, guvernul german a anunţat că a furnizat Ucrainei un sprijin militar semnificativ, inclusiv 15 tancuri Leopard 1A5, un sistem de apărare aeriană IRIS-T cu rază scurtă de acţiune şi unul cu rază medie de acţiune, cu rachete, şi două lansatoare de rachete Patriot. Această livrare include şi alte ajutoare pentru consolidarea eforturilor de apărare ale Ucrainei.
Un sondaj recent arată că mai mult de două treimi dintre ucraineni susţin restabilirea arsenalului de arme nucleare al ţării. Aproape jumătate dintre respondenţi şi-au exprimat sprijinul pentru dezvoltarea armelor nucleare, chiar dacă acest lucru ar însemna pierderea ajutorului din partea ţărilor occidentale şi confruntarea cu potenţiale sancţiuni.
Vladimir Putin şi-a repetat afirmaţia că ar fi trebuit să invadeze Ucraina mai devreme, relatează Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War – ISW).
Într-un interviu acordat ieri jurnalistului de la Kremlin Pavel Zarubin, liderul rus a declarat că ţara sa ar fi trebuit să înceapă invazia la scară largă înainte de februarie 2022, dar a adăugat că este imposibil să spună exact când ar fi trebuit să fie acest lucru, relatează thinktank-ul american.
El a susţinut că acest lucru a dat timp Occidentului să pregătească Ucraina pentru viitoare „acţiuni militare” împotriva Rusiei.
Rusia a început să furnizeze ajutor în materie de energie electrică regiunii Abhazia din Georgia, ocupată de ruşi, pe fondul unei crize energetice majore, au declarat luni autorităţile locale agenţiei de presă ruse TASS.
Serviciul de presă al companiei energetice din Abhazia, Chernomorenergo, a raportat că este în vigoare un program începând cu 1 noiembrie, conform căruia energia electrică nu va fi disponibilă timp de patru ore pe zi.
Guvernul australian investighează informaţiile potrivit cărora forţele ruse au capturat un cetăţean australian care luptă pentru Ucraina, a relatat Sydney Morning Herald la 23 decembrie, potrivit Kyiv Independent.
Bărbatul, care se identifică drept australianul Oscar Jenkins, în vârstă de 32 de ani, este văzut în uniformă militară, fiind interogat violent într-o înregistrare video distribuită pe canalele ruseşti Telegram. Interogatorul din spatele camerei este văzut lovindu-l pe prizonier peste cap în timp ce îl interoghează în limba rusă cu privire la identitatea sa.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat că aşteaptă o întâlnire cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
În cadrul unui discurs în Arizona, difuzat de LiveNow de la Fox, Trump a declarat că „Unul dintre lucrurile pe care vreau să le fac, şi rapid, iar preşedintele Putin a spus că vrea să se întâlnească cu mine cât mai curând posibil… Trebuie să aşteptăm pentru asta; trebuie să punem capăt acestui război. Acest război este oribil”.
Discuţiile de la Kremlin dintre premierul slovac Robert Fico şi liderul de la Kremlin Vladimir Putin s-au încheiat.
Discuţiile s-ar fi concentrat pe tranzitul gazelor şi pe situaţia internaţională actuală.
Preşedintele Volodimir Zelenski s-a adresat corpului diplomatic ucrainean cu ocazia Zilei Diplomatului, subliniind modul în care aceştia ar trebui să convingă partenerii să fie de acord cu aderarea Ucrainei la NATO, relatează Ukrainska Pravda.
Zelenski a subliniat, în cadrul discursului, că invitarea Ucrainei la NATO şi aderarea la Alianţă sunt decizii pur politice.
El a afirmat că în relaţiile cu ţările relevante, precum şi în toate celelalte ţări care pot ajuta la luarea deciziilor cruciale, diplomaţii trebuie să depună eforturi în fiecare zi pentru a modela opinia publică – „folosind metode care sunt eficiente, nu doar convenabile”.