Reacţia lui Stelian Ion la raportul privind statul de drept trimis de Comisia Europeană

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, 2021 este al doilea an în care Comisia Europeană publică analiza efectuată în fiecare stat membru, prin prisma respectării principiilor statului de drept, în cadrul a patru capitole: independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei, libertatea presei şi sistemul de control şi echilibru instituţional.

„Este primul an în care Comisia Europeană evaluează România atât în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, cât şi în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept. Avem două rapoarte de monitorizare, realizate de experţi europeni obiectivi, care apreciază măsurile luate până acum de Ministerul Justiţiei şi de Guvern şi ne încurajează să continuăm reformele în ritm accelerat. Raportul ne spune, încă o dată, explicit că desfiinţarea SIIJ şi refacerea competenţelor DNA, DIICOT şi ale parchetelor de pe lângă Curţile de apel reprezintă soluţia corectă pentru a elimina potenţiale presiuni asupra magistraţilor. Sper ca de anul viitor să existe doar monitorizarea generală, în cadrul acestui ultim mecanism. Avem o singură condiţie de îndeplinit, şi anume respectarea recomandărilor MCV, care să ducă la ridicarea acestei monitorizări în vigoare de la aderarea la UE. Tonul raportului de astăzi este unul de încurajare”, a declarat Stelian Ion.

Potrivit comunicatului, raportul reiterează dispoziţiile hotărârii CJUE, care menţionează expres obligativitatea recomandărilor MCV.

„În acelaşi timp, Comisia Europeană exprimă îngrijorări serioase cu privire la decizia CCR nr. 390/2021 <având în vedere că se pune în discuţie principiul supremaţiei dreptului european. În decizia sa, CCR nu a acceptat concluziile CJUE, punând sub semnul întrebării principiul supremaţiei dreptului UE>”, se arată în comunicat.

Reprezentanţii Ministerului Justiţiei susţin că, în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, Comisia semnalează, încă o dată, aspectele problematice generate de modificările legilor justiţiei în perioada 2017-2019. „Sunt apreciate demersurile actuale de desfiinţare a SIIJ, cu menţiunea că <este important că modificările legislative actuale, în sensul desfiinţării SIIJ şi revenirea la competenţa iniţială a parchetelor specializate sunt în sensul hotărârii CJUE şi al standardelor europene>”, potrivit comunicatului.

Conform acestuia, CE remarcă creşterea deficitului de resurse umane din sistemul judiciar, necesitatea operaţionalizării Consiliului de Management Strategic şi digitalizarea sistemului judiciar.

„Cu privire la lupta împotriva corupţiei, Comisia Europeană remarcă impedimentele generate de existenţa SIIJ asupra activităţii DNA, cu menţiunea că <desfiinţarea SIIJ va fi un pas important pentru asigurarea sustenabilităţii DNA>. De asemenea, CE aşteaptă proiectele de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în sensul punerii în acord cu deciziile CCR. Tot pe plan legislativ, CE remarcă fragmentarea cadrului normativ privind integritatea, fapt ce afectează activitatea ANI”, a mai transmis Ministerul Justiţiei.

România a înregistrat progrese în aplicarea reformelor recomandate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), dar sunt necesare rezultate în combaterea corupţiei şi există preocupări privind predictibilitatea legislaţiei, arată raportul Comisiei Europene privind Situaţia Statului de Drept.