Reacţii la decizia CC cu privire la conflictul dintre Ministerul Public şi Parlament

Potrivit Curţii, în aplicarea dispoziţiilor articolului 109 , alineatul 2, teza întâi, din Constituţie, Ministerul Public va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului, pentru faptele comise în timpul mandatelor lor şi care la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau senator.

"Aştept cu foarte mare interes ca însăilarea de dosar care mă priveşte să vină la o comisie de specialitate. Din întâmplare, sunt în posesia referatului procurorului şi întâmplarea a făcut să ştiu fiecare virgulă şi câte anomalii sunt în acel referat şi că este făcut pe picior şi la comandă. Aş vrea să văd acel referat la Comisia juridică, iar, dacă nu îl depune DNA, îl voi depune eu. Atunci vom constata dacă în România va exista arma politică DNA sau nu", a mai spus ministrul.

Păcuraru a arătat că decizia Curţii Constituţionale aruncă o lumină nefavorabilă asupra lui Daniel Morar şi a DNA.

"Ei s-au antepronunţat, spunând că noi şi cu preşedintele facem legea în ţară. Din acest punct de vedere sunt obligat să spun că au fost puşi la punct", a conchis Păcuraru.

Secretarul general al PC, Codruţ Şereş, a declarat că respecta decizia Curţii Constituţionale oricare ar fi fost ea şi că nu doreşte să se ascundă după Parlament în rezolvarea cazului său.

"Sunt un om serios, respect deciziile Curţii Constituţionale. În urmă cu un an şi ceva m-am prezentat la Parchet şi am refuzat să mă ascund după comisia prezidenţială, după cum nu doresc să mă ascund nici după Parlament", a precizat Codruţ Şereş.

Şereş a adăugat că decizia Curţii Constituţionale era previzibilă, fiind prognozată de aproape toţi juriştii.

El a mai spus, referindu-se la cazul său, că în urmă cu trei săptămâni a primit de la Ministerul Public o înştiinţare potrivit căreia procurorul şef a desfiinţat rezoluţia de urmărire penală.

În schimb, preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat că decizia Curţii Constituţionale privind conflictul dintre Ministerul Public şi Parlament este "discutabilă", deoarece reintroduce imunitatea în forma anterioară revizuirii Constituţiei şi creează o categorie privilegiată de demnitari.

"Chiar dacă deciziile Curţii Constituţionale se respectă şi trebuie respectate, această decizie este extreme de discutabilă şi, practic, reintroduce imunitatea parlamentară în forma anterioară revizuirii Constituţiei din 2003", a declarat Emil Boc.

Preşedintele PDL a explicat că textul din Constituţie este foarte clar, prin revizuirea din 2003, fiind stipulat că orice deputat sau senator poate fi urmărit penal şi trimis în judecată fără încuviinţarea Camerei din care face parte, indiferent dacă are calitatea de ministru sau doar de simplu parlamentar.

"Curtea Constituţională adaugă la Constituţie prin decizia de astăzi şi creează o categorie privilegiată de demnitari şi îi situează deasupra Consituţiei şi a legii", a menţionat Emil Boc.

Pe de altă parte, preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, salută decizia Curţii Constituţionale în privinţa procedurilor pentru începerea urmării penale a miniştrilor care sunt şi parlamentari, apreciind că prin această hotărâre se respectă legea.

În opinia sa, decizia dată luni de Curte pune capăt "lucrăturii" făcute de preşedintele Traian Băsescu care a intenţionat să "ţină în şah", nu atât oameni politici, cât partide politice.

"Dacă e cineva vinovat, ne vom da acordul pentru cercetare şi urmărire penală, dar să fim convinşi noi că este aşa", a spus liderul PRM.

În opinia lui Vadim Tudor, preşedintele Băsescu nu are niciun drept moral să se pronunţe dacă împotriva unui membru al Parlamentului poate să înceapă urmărirea penală, în condiţiile în care şeful statului are de dat explicaţii în ceea ce priveşte dosarele Flota şi ALRO Slatina.

"Traian Băsescu este cel mai puţin indicat să vadă paiul din ochiul altora", a spus vicepreşedintele Senatului.

Şi vicepreşedintele PNL Dan Radu Ruşanu a apreciat că decizia Curţi Constituţionale este una "normală", pentru că miniştrii parlamentari depun jurământul întâi ca senatori sau deputaţi în faţa Parlamentului, şi apoi ca miniştrii în faţa preşedintelui.

Ruşanu a declarat, pentru MEDIAFAX, că este normal ca Ministerul Public să ceară avizul Parlamentului, şi nu al preşedintelui, menţionând că până acum acesta a încercat să forţeze legea, făcându-se că nu cunoaşte prevederile constituţionale.

"Aşa cum s-a constatat în numeroase cazuri, parlamentarii au fost aleşi pe patru ani de zile, în vreme ce funcţiile de miniştri în cele mai multe cazuri au fost pe perioadă scurtă. De exemplu, cazul Şereş. Sunt şi situaţii în care unii dintre aceştia nu mai sunt miniştri astăzi, dar sunt în continuare parlamentari", a spus Ruşanu.

Liberalul a precizat că este ilogic ca şeful statului să dea aviz de urmărire penală unor parlamentari care au deţinut funcţii de miniştri în alte guvernări şi care au depus jurământ în faţa altor preşedinţi.

"Să luăm cazurile Năstase şi Mitrea. În 2004 ei au depus jurământul în faţa Parlamentului şi nu în faţa preşedintelui Traian Băsescu. E un lucru ilogic să le dea aviz să fie cercetaţi preşedintele ţării, în situaţia în care ei nu au avut nicio tangenţă cu şeful statului. Ei au depus jurământul în faţa lui Ion Iliescu", a conchis Dan Radu Ruşanu.