REFERENDUM pe Justiţie: 26 mai. Ce implică şi cum poate fi validat

Referendumul va fi organizat în aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European. Şeful statului a propus două întrebări la care românii vor răspunde cu „da” sau „nu”.

Întrebările sunt: „1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Parlamentul a modificat Legea referendumului în 2013. Astfel, potrivit noilor modificări aduse Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi funcţionarea referendumului, acesta este valabil dacă participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. De asemenea, a fost introdusă condiţia unui vot de 25% din alegători pentru validarea rezultatelor. Până în 2013, pragul de validare al referendumului era de 50%.

Potrivit legii, referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
a) revizuirea Constituţiei;
b) demiterea Preşedintelui României;
c) probleme de interes naţional.

După referendum, rezultatele sunt trimise la Curtea Constituţională, pentru a se stabili constituţionalitatea şi pentru a fi validat.

Augustin Zegrean, fost preşedinte al Curţii Constituţionale, a declarat, pentru MEDIAFAX, că, după referendumul diin 26 mai, este necesar un proiect de lege de modificare a Constituţiei, deoarece temele ce rezultă din întrebări fac subiectul revizuirii legii fundamentale.

"După referendum aceasta cineva ar trebui să facă un proiect de lege de modificare a Constituţiei. Asta pot să o facă 500.000 de cetăţeni adunaţi la un loc, Guvernul, adică preşedintele la cererea Guvernului sau un grup de parlamentari, senatori sau deputaţi. Pentru că modificările acestea, dacă ar fi astăzi într-o lege aşa ceva legea aceea ar fi neconstituţională. Ori ca să poţi să faci o astfel de lege trebuie să modifici Constituţia, ca să îţi permită să dai lege de amnistie şi graţiere fără să poţi acorda beneficii şi celor condamnaţi pentru fapte de corupţie", a declarat Augustin Zegrean, fost preşedinte al Curţii Constituţional, pentru MEDIAFAX.

"A doua întrebare are şi mai mare nevoie de modificare a Constituţiei, pentru că astăzi Constituţia spune cine şi cum poate da o ordonanţă, în ce condiţii şi cum poate fi atacată o ordonanţă la CCR. Dacă ai face o lege de felul acesta, înseamnă că adaugi la Constituţie şi este interzis", a completat fostul preşedinte CCR.