Udrea spune că Guvernul trebuie să reglementeze situaţiile când poate fi arborat drapelul secuiesc

Întrebată de către jurnalişti de ce Guvernul Boc, din care a făcut parte în calitate de ministru al Dezvoltării Rurale şi Turismului, nu a luat măsuri în privinţa arborării drapelului secuiesc pe clădirile administrative încă din 2010, cu toate că legea interzice acest lucru, a afirmat că nu a ştiut că acest steag a fost ridicat pe administraţiile publice.

„Nici nu ştiam că steagul acesta a fost arborat, dar ştiu că există o hotărâre judecătorească prin care s-a dat dreptul arborării acestui steag. Eu nu am ştiut că steagul Ţinutului Secuiesc a fost arborat şi altă dată. Eu cred că orice discuţie, că s-a mai întâmplat sau nu, trebuie pornită de la regulile pe care trebuie să le respectăm cu toţii„, a spus Elena Udrea, adăugând că „încălcarea regulilor poate să conducă şi la exagerări ale unor conflicte” care au dus „chiar în situaţia de a muta conflictul în afara graniţelor”.

Deputatul democrat-liberal consideră că este nevoie de o tranşare a acestei probleme la nivel diplomatic, la nivelul guvernelor, „atâta vreme cât este implicat guvernul Ungariei în povestea arborării steagului secuiesc”.

„Turnător ordinar”. Reacția lui Ciolacu după ce Băsescu i-a cerut demisia

Marcel Ciolacu dezvăluie motivele pentru care nu a mai candidat la președinție

Pe de altă parte, Elena Udrea a atras atenţia că în România unităţile administrativ-teritoriale au dreptul să aibă o stemă şi propriul steag pe care au voie să îl arboreze pe instituţii publice.

„Problema cu Ţinutul Secuiesc este că nu e o entitate administrativ- teritorială recunoscută”, a adăugat Elena Udrea.

Ea a explicat, duminică, jurnaliştilor că existenţa unui steag al regiunii nu este o problemă câtă vreme el nu este arborat pe instituţiile publice.

„Există zone turistice care se definesc prin aceleaşi caracteristici unitare şi care se pot promova ca atare. Nu este o problemă dacă promovezi o zonă turistică sub un brand, sub o denumire, dar nu există o unitate administrativ-teritorială denumită Ţinutul Secuiesc şi ca atare aici intervine o problemă legată de arborarea unui steag. Că au un steag, nu e o problemă, dar câtă vreme în lege nu se permite arborarea decât a entităţilor administrativ-teritoriale pe instituţii publice atunci este evident că din punct de vedere legal nu se poate arbora acest steag pe instituţii”, a afirmat Udrea.

În opinia acesteia, nu înseamnă că steagul Ţinutului Secuiesc nu poate fi folosit, dar arborarea acestuia „va trebui reglementată în sensul în care, şi asta trebuie să o facă Guvernul României în mod clar, trebuie tranşat în ce situaţii steagul acesta poate fi arborat”.

În Harghita, hotărârea Consiliului Judeţean prin care steagul secuiesc a devenit, începând din 2009, drapelul judeţului a fost contestată în instanţă, Curtea de Apel Târgu Mureş hotărând anularea definitivă şi irevocabilă a acesteia.