Registrul Electoral, extins pentru românii din diaspora; ei ar putea vota aproape de domiciliu

Extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora face parte dintr-un contract-cadru multianual, care se întinde pe patru ani şi care prevede, de asemenea, mentenanţa şi modernizarea Registrului Electoral, valoarea estimativă a proiectului publicat, miercuri, de AEP în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice fiind de 8,4 milioane de euro, cu TVA inclusă.

"Este vorba despre achiziţia unui contract-cadru multianual care se întinde pe patru ani. Conţine un număr de cinci contracte subsecvente, care sunt fiecare bugetate, începând cu anul acesta. Noi am reuşit să prindem în buget, anul acesta, o sumă de aproape două milioane de euro, TVA inclusă, urmând de văzut dacă Guvernul va aloca în anii următori fondurile necesare pentru celelalte contracte subsecvente", a afirmat purtătorul de cuvânt al Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ.

"Ne dorim ca, în baza modificărilor legislative operate recent, care prevăd că, dacă un numar de cetăţeni români - 100 de cetăţeni limita stabilită pentru alegerea Parlamentului - doresc să li se înfiinţeze o secţie de votare, aceştia pot completa o cerere, urmând ca, în baza cererilor făcute de ei, să se întocmească o listă permanentă, aşa cum există şi în secţiile de votare din România", a declarat Marian Muhuleţ, pentru MEDIAFAX.

El a spus că, la alegerile anterioare, pentru românii din diaspora se întocmeau doar liste suplimentare, astfel că cetăţenii români care voiau să voteze mergeau în secţiile de votare din ţările în care îşi aveau reşedinţa sau domiciliul şi erau trecuţi pe listă de către preşedintele secţiei de votare.

Ca urmare a extinderii Registrului Electoral şi pentru diaspora, românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate vor putea să înainteze către AEP cereri, urmând ca aceştia să poată vota la secţiile care se vor înfiinţa, în apropierea adresei pe care au comunicat-o AEP.

Cei care aleg, însă, să nu dea date despre locul în care doresc şă-şi exercite dreptul de vot, vor vota în continuare pe listele suplimentare, la misiunile diplomatice ale României din străinătate.

"Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot formula astfel de cereri şi pot vota la secţiile de votare care se vor înfiinţa, iar cei care nu formulează o cerere şi aleg să nu furnizeze date despre locaţia în care doresc să-şi exercite dreptul de vot vor vota în continuare pe listele suplimentare, la misiunile diplomatice ale României din străinătate", a mai spus Marian Muhuleţ.

Purtătorul de cuvânt al AEP a adăugat că, prin modificările care vor fi aduse Registrului Electoral, AEP vrea ca "efortul administrativ depus de fiecare cetăţean să fie unul cât mai mic, în sensul în care, dacă este cu putinţă, totul să se desfăşoare online, iar cererile să poată să fie procesate, de asemenea, cu operativitate".

Autoritatea Electorală Permanentă va centraliza datele, înregistrate în Registrul Electoral, iar pe baza centralizării acestora, va transmite către Ministerul Afacerilor Externe o listă cu oraşele în care trebuie înfiinţate secţii de votare.

Citeşte şi: AEP: Ordonanţa privind Registrul Electoral este în sprijinul luptei împotriva votului ilegal

"Ministerul Afacerilor Externe este instituţia statului român care face diligenţele către autorităţile din celelalte state şi va discuta cu oficialii din ţările respective, urmând să identifice spaţii pentru a înfiinţa secţii de votare în localităţile pe care noi le vom indica", a precizat Marian Muhuleţ.

Potrivit anunţului publicat, miercuri, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), contractul scos la licitaţie, în valoare de 8,4 milione de euro, cu TVA inclusă, prevede extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora, mentenanţa şi suportul tehnic al Registrului Electoral existent folosit în prezent de alegătorii din ţară, precum şi asigurarea unor noi funcţionalităţi.

Printre noile funcţionalităţi ale Registrului Electoral ar trebui să fie preluarea datelor de localizare ale utilizatorilor din surse multiple, în vederea validării încrucişate a corectitudinii datelor (Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice), generarea unor machete de formulare (liste suplimentare, procese verbale), gestionarea/alegerea oficialilor electorali (preşedinţi şi vicepreşedinţi de secţii), modul de verificare automată a listelor de susţinători în format electronic, dar şi alte funcţionalităţi, la cerere, potrivit caietului de sarcini întocmit de AEP.

Dezvoltarea componentei pentru facilitarea comunicării cetăţenilor cu primarul, dar şi punerea la dispoziţia alegătorilor a unei aplicaţii pentru telefoanele mobile care permite localizarea secţiilor, identificarea şi crearea unui drum către secţiile de votare sunt alte servicii incluse în contract.

Extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora "va trebui să gestioneze situaţia votului cetăţenilor români aflaţi în străinătate". În prima fază, se doreşte o reînregistrare a tuturor cetăţenilor români aflaţi în străinătate, pentru a avea o situaţie foarte clară a numărului şi a locului în care se află aceştia, se mai arată în anunţul de licitaţie publicat de AEP.

Reînregistrarea românilor din diaspora se va putea face fie prin depunerea de către alegători a unei cereri de înregistrare, la sediul unei ambasade, consulat, filială AEP sau primărie, fie online, prin intermediul sistemul informatizat al Registrului Electoral. Cetăţenii români aflaţi în străinătate care vor opta pentru înregistrarea online, ce presupune încărcarea documentelor care fac dovada domiciliului sau a reşedinţei, nu vor fi scutiţi, însă, de transmiterea cererii în original la sediul unei ambasade, consulat, filială AEP sau primărie.

Citeşte şi: Cristian David: OU privind Registrul Electoral nu afectează dreptul de vot al românilor din străinătate

Autentificarea în Registrul Electoral se face, în prezent, cu ajutorul unui user şi al unei parole, însă AEP vrea să îmbunătăţească modul de autentificare, astfel că electorii ar putea accesa Registrul Electoral prin token, sistem de autentificare în doi paşi, înregistrare, precum şi autentificare prin semnatură electronică.

Cât priveşte condiţiile de participare la licitaţie, în anunţul AEP se arată că ofertanţii sau grupul de operatori economici trebuie să aibă o medie a cifrei de afaceri globale pe ultimii trei ani financiari încheiaţi de minimum 3.545.650 de euro şi să facă dovada prestării de servicii similare, în ultimii trei ani. AEP a stabilit ca termen limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare 15 septembrie, iar ca termen limită de evaluare a ofertelor data de 9 octombrie.

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie 2014, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Problemele la votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca "om de onoare", "într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile".